Vorbim cu vorbe de ”tăcere”
Zi-de-zi, ne-mpărtăşim dureri!……
Pe care le-adunăm în sufletele noastre,
Rănite sau lovite de gesturi dure, reci.
Ne depărtăm, ne alergăm si iar ne-mbrătişâm
C-o bucurie sfântă de revedere!!
Tăcem apoi, şi iar ne pierdem
În universul nostru printre stele!….
Cînd ne-ntâlnim, suntem ca doi copii
Nu ştim ce-avem de spus: zâmbim, tăcem!….
Si o luăm încet iar de la început,
Navigând pe aceeaşi ”mare de tăceri!…”
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania