Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

TÂNGUIREA UNEI CRUCI

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 9 (129), Septembrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

TÂNGUIREA UNEI CRUCI

Primit pentru publicare: 13 Sept. 2019
Autor: Lhana ROMA – NOVA
Tuturor românilor și tuturor celor care vorbesc, cunosc, iubesc Limba Română!
Publicat: 14 Sept. 2019
© Lhana Roma -Nova, © Revista Luceafărul

Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


În aceste clipe sfinte, patimi pentru săptămână,
Iisus Domnul se pogoară
printre oamenii smeriţi…
Sufletul,
le uşurează
când îi ţine strâns de mână, când le-arată Calea Dreaptă,
nu-i mai lasă rătăciţi.

Doamne,noi, Te-am aşteptat!
Ieri,
în spicele de grâu…
Te-om fi căutat amarnic printre gânduri înfricate,
desculţi prin nisipul mării sau în valuri reci de râu,
de nu ştim afla Păstorul
Ce ne cară El în spate?!

N-avem ochi pentru Acela Ce-i Stăpân pe-acest pământ
şi îngrijeşte turma oarbă
din sorgintea-i milenară
căci
iubirea pentru Dânsul
s-a pierdut mereu în vânt…
Cât mai poate fi iertată vina noastră cea plenară?

Ştim că suntem vinovaţi pentru tot ce-i omenesc…
Pentru ură, necredinţă, furt, minciună, nepăsare,
pentru frică, lene, moarte
şi păcatul strămoşesc,
dar
în Săptămâna Mare,
Te rugăm, ne dă… iertare!

Dă o ultimă speranţă crucilor ce ştiu să plângă
aşteptându-şi mântuirea…
Să le fie strai ceresc!
Vezi? Din ochi nu le cad lacrimi!
Sânge …
a început să curgă!
Doar aşa Te răsplătesc!

Neputinţa ăstor cruci e canon suprem, pedeapsă
pentru care îşi bat în suflet
cuie grele, răni urâte
iar
pe cel mai ascuţit
l-au înfipt adânc în coapsă…
Să-Ţi arate că le dor ale Tale suferinţe din iubire izvorâte!

Fă o ultimă încercare pentru neamul omenesc!
Ia dureri, păcate, vină,
clipele de fericire,
dă-le foc la colţ de lume
(unde ei Te prigonesc)…
Al lor vis îl fă credinţă, şi iubire,
înveşnicire!

Să renască din cenuşa morţilor ce-i sunt părinţi,
să recapete speranţa nemuririi, a învierii…
Ştii, Tu, bine!
Fă păcatul omenirii
un crin alb
în mâini de sfinţi…
Pune în orice cruce vie Adevărul Pur din Tine!
(10.04.2014)

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.571 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5