Pimit pentru publicare: 30 nov. 2016
Autor: Cosmina Marcela OLTEAN, UNAGE, Iaşi – redactor al Rev. Luceafărul (Bt)
Publicat: 01 dec. 2016
Redactor ediție: Olivian IVANICIUC
Editor: Ion ISTRATE
Al doilea din lume la frumuseţe
Clădirea Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași, aflată în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, împlineşte anul acesta 120 de ani de la inaugurare. Cel mai vechi şi mai frumos Teatru Național din România este înscris în Lista monumentelor istorice şi, conform topului realizat recent de BBC, Seven theatres that take your breath away, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, ocupă locul 2 ca cel mai frumos din lume. În top mai apar prestigioasele Bristol Hippodrome din Marea Britanie (locul 1 in top), apoi Teatrul Olimpico din Vicenza, Teatrul Globe din Londra, Palais Gariner din Paris, War Memorial Opera House din San Francisco şi Teatro La Fenice din Veneţia. Topul s-a realizat în funcţie de aprecierile unui public pasionat de teatru şi s-a bazat strict pe aspectul estetic al cladirilor.
Scurt istoric
Istoria clădirii teatrului începe în 1840 când se afla sub direcţiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu. A primit în 1956 numele poetului şi omului de teatru Vasile Alecsandri, este legată de distrugerea vechiului Teatru din Copou, în urma unui incendiu din februarie 1888. Până în 1894 au durat demersurile pentru construirea noului teatru. Clădirea a fost proiectată de arhitecţii vienezi Fellner şi Helmer, în stil renascentist la exterior şi rococo în interior, pe locul vechii primării şi a fost inaugurată la 1 decembrie 1896. Arhitecţii au mai realizat construcţii similare în Viena, Praga, Odessa, Zürich. Încă din vremea aceea îşi câştigase prestigiul de cel mai frumos lăcaş teatral din ţară, după cum se relata şi în presă. Odată cu teatrul e inaugurată şi uzina electircă a acestuia, moment care a marcat inceputul iluminatului electric în Iaşi.
Frumuseţe la superlativ
Când păşeşti în interior, intri în altă lume, una a artelor, întrucât clădirea reuneşte arta teatrală cu cea arhitecturală şi picturală spre a întregi privitorului o amplă şi inedită experienţă estetică. Pentru câteva minute te simţi absorbit de ceea ce oferă: cortina, pictată de mesterul vienez M. Lenz în 1896 şi finalizată de unul din discipoli, redă, în centru, o alegorie a vieţii, cu cele trei vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române (Moldova, Transilvania şi Ţara Românească), cortina de fier, pictata de Alexander Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, stucaturi filigranate în stil rococo ale bolţii plafonului, lojelor şi balconului.
Plafonul, pictat de Alexander Goltz, în culori pastelate, reprezintă alegorii paradisiace, cu nimfe şi îngeri, fiind încadrat în stucatura rococo şi candelabrul, din cristal de Veneţia, cu 109 becuri. În 1956 s-a înfiinţat şi Opera Română Iaşi, sediul acesteia fiind tot în cladirea TNI, iar spectacolul inaugural al stagiunii 2016-2017 s-a desfăşurat sub semnul aniversar al celor 60 de ani de la înfiinţare. Pictura a fost restaurată în perioada 2003-2012, când s-au demarat ample lucrări de reparaţii la interiorul şi exteriorul clădirii.
TNI, azi…
În prezent, teatrul îşi desfăşoară activitatea în mai multe locaţii, nu doar în sala mare, ci şi în cladirile alăturate unde a funcţionat mai mult pe durata restaurărilor, cum ar fii sala Teatru la cub, sala Uzina cu teatru, sau sala studio Teofil Vâlcu. Echipa teatrului este alcătuită din 36 de actori, 2 regizori şi 2 scenografi. Repertoriul, alcătuit pe baza valorii artistice a textelor propuse, cuprinde piese din dramaturgia clasică, universală, urmărind totodată şi promovarea noii dramaturgii româneşti. Vorbim despre un repertoriu cu o orientare pluridirecţionată a mesajului cultural, care tinde spre limbajul modern capabil să satisfacă exigenţe cât mai diverse. Monumentul arhitectural poate fii admirat atunci când au loc piese de teatru, dar nu numai. Clădirea e deschisă pentru public de luni până sâmbătă, în intervalul 10:00-17:00.
Surse:
1. www.teatrulnationaliasi.ro
2. www.turism-iasi.ro
3. stirileprotv.ro
4. http://www.bbc.com
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania