Teodor EPURE
.
.
.
.
.
.
ÎN AMURG
Privesc prin frunzele unui cireş înflorit
Un soare portocaliu spre asfinţit,
Tufele de liliac au forme de ulcior,
Plopii beau apă limpede din izvor.
Vântul se lumina spre zări necunoscute
Ce se strecurau printre site învechite,
Din cer,pe scânduri lunecă arbori de stele
Cu lumina lor de pace şi de iubire.
Aerul tremură ca un voal de mireasă,
Apa luată în pumn se face agheasmă
Bobul de grâu e întreg şi dolofan
Şi-l aşteaptă hambarele de un an.
Nimic nu se clatină şi nu se tulbură,
Doar vârfurile plopilor uşor murmură,
Peste tot vara-i cu baterii încărcată,
Pe câmp miroase a brazdă proaspătă
Închid ochii,ţin timpul ascuns în pleoape
Şi-ncerc să desluşesc chipul tău de aproape,
Sunt fericit că afară e vară
Şi-s inundat de lumină solară.
Similare