Teodor EPURE
.
.
.
.
ÎNCEPUT DE TOAMNĂ
Razele soarelui spre toamnă se abat,
Plutesc uşor deasupra întregului sat,
Numeroase frunze încet se desprind,
A sosit toamna în cer şi pe pământ.
.
Din livezi şi vii ne inundă arome,
Strugurii aduc veselie, anume,
Otava de pe şes, ulei a devenit,
Luminându-ne ochii pân-la infinit.
.
Sufletul toamnei trece mereu ţipând
Printre marile pânze de apă curgând
Ne anunţă lăcomia de culoare,
De flori şi de miresme ameţitoare.
.
Seminţele s-au transformat în pâine,
Hambarele cu roade sunt mai pline,
Fructele sunt dulci şi tot mai aromate,
Zemoase,cărnoase şi bine coapte.
.
Toamna a intrat în brazda tractorului
Cu cerul scrijelat de gheara corbului,
Cu hieroglifele vrăbiuţei scrise
În meritate ceasuri de-mplinire-n vise.
.
Similare