Sari la conținut
Luceafărul

Fondat 2009 · ISSN 2065 – 4200Anul 18 → 2026

Teodor EPURE: O clipă de vis

Autor: lnvitaţie la lectură

Teodor EPURE

 

O clipă de vis

          Pe o stâncă neclintită
          unde tremură o văpăiţă
          şi întunericul îl aleargă
          plâng,că-s singur cu mine,
          iar visele-mi sunt tot mai străine.
          În acel amurg liniştit
          apăru chipul tău iubit,
          înalt şi înţelept,
          bun şi drept
          ce se înălţa spre soare
          ca o floare de cicoare,
          repede l-am cunoscut
          după părul împletit
          în cozi lungi şi mătăsoase,
          după mâinile frumoase
          ce se zbăteau neliniştite,
          ca două rândunici pitite.
          Când luna s-a oprit
          repede m-am îndrăgostit
          sub cerul alb şi preţios
          cu un vânt arar silenţios,
          ca o mireasă străluceai
          nemurirea mea erai
          Dar nu ştiu când ai plecat,
          am rămas cu sufletul îndurerat
          şi repede am constatat
          că visul e preludiul vieţii
          ce se pierde în ceasul dimineţii.
          Dacă ai fost în realitate
          m-aş fi oglindit în ochii tăi ,poate
          dar n-ai fost decât o nălucă
          cu gândul mereu de ducă.
          Absenţa ta nu e decât singurătate
          şi-o noapte senină
           îmi va deschide o rană deplină.

Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor:

Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail

Articole asemănătoare