Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Teodor Jacotă, maestrul epigramei botoșănene. Originalitatea magică din magia epigramei

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.11 (143), Noiembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Teodor Jacotă, maestrul epigramei botoșănene
Originalitatea magică din magia epigramei

Primit pentru publicare: 23 Nov. 2009
Autor: Ion ISTRATE
Publicat: 23 Nov. 2009
© Ion Istrate, © Revista Luceafărul


 

Teodor Jacotă, maestrul epigramei botoșănene
Originalitatea magică din magia epigramei

Prefață la cartea lui Teodor Jacotă, magia epigramei, Botoșani: Agata, 2020

Magia epigramei, titlul acestei cărți este folosit de Teodor Jacotă pentru a demasca magii falși, care ne ademenesc de trei decenii, că ne-au adus sau că ne vor aduce confortul social în viața de toate zilele. Acești magi falși, întrupați în politicienii celor trei decenii trecute din democrația declarată ca libertate cucerită, nu au risipit, dimpotrivă au amplificat, lucrările întunericului și ale vicleniei. Politicienii, în goana lor pentru confort și agonisiri personale sau de grup sunt permanent într-o campanie electorală, o stare de negare a sărăciei ce cuprinde peste 50% din populația țării. O mulțime care suferă de lipsuri materiale extreme!

În această carte, ,,magia epigramei”, Botoșani: Agata, 2020, care se alătură celorlalte doua (,,să nu plângi -epigrame”, Botoșani: Agata, 2012 și ,,trei elene – epigrame”, Botoșani: Arena Cărții, 2019), Teodor Jacotă, de la poetul liric cu ton tandru, trist și melancolic cu serioase accente filosofice, trece tranșat la o Depoziție lirică, veridică și grav acuzatoare sub masca epigramei, dominată de viziune și o puternică transfigurare artistică, care se termină printr-o poantă ironică, mușcătoare. Domnia sa declară public caracterul societății de azi, satirizând aspectele negative ale crizei de sistem social pe care toți o suportăm. Apelând la tehnici aluzive și asociative, în Magia epigramei creează un univers de o mare forță sugestivă pentru a dezmorți atitudini: ,,tu, epigramist modern/ nu sta rezervat şi tern/ sunt puşi pe căpătuială/ scrie, bagă-i în cerneală” (unui confrate)

Țara este condusă de marionete! Politicienii și administratorii publici și cei din fruntea Statului sunt incapabili de a veghea la reîntregirea neamului și hotarelor moștenite, a croi o rânduială demnă în relațiile sociale: ,,în costume şi cu ii/ scriem slove despre toate/ harta sfintei românii/ doar în gând de se mai zbate” (românia mare); ,, purtaţi cea mai mare vină/ ce-aţi furat nu daţi’napoi/ lada istorie plină/ se prea umple şi cu voi” (conducătorii); ,,după ce plinu-şi făcură/ lefuri grase şi potol/ au privit spre arătură/ au purces să cadă-n gol” (demnitarii); ,,trei şefi la comenduire/ toţi trei cu al lor  hatâr/ horcăiesc de fericire/ take, ianke şi-un catâr” (șefi); ,,stirpea turcă ori tatară/ constatăm şi noi ca proştii/ nu au muls această ţară/ cum o mulg astăzi ai noştri” (țara). Și atunci ce e de făcut: pe năsălie ”s-au dilit aleşii noştri/ cred că au intrat în vrie/ să nu ne uităm ca proştii/ să-i scoatem pe năsălie”, pentru că ei nici Constituția n-o mai respectă, legea nației ”constituţia, se pare/ e greu să o abordaţi/ nu-i o carte ca oricare/ pentru zmei, pentru rataţi”. Nerespectându-se legea de bază, implicit și normele legale care ordonează ansamblul relațiilor sociale, averea țării este distrusă, pierdută sau furată: ”aveai fabrici şi uzine/ munţi cu marmură şi aur/ astăzi ai doar oi şi grâne/ la trei mii de vaci un taur” (țara mea); ”pe peroane zburdă câinii/ urlă gările pustii/ unde-ar fi, doamne, stăpânii/ faima dulcei românii (calea ferată); ”trenurile sunt tăiate/ nu-s bune nici de zălog/ mocăniţa se mai zbate/ printre munţi şi prin pârlog” (calea ferată). Nația acestui popor a ajuns asemenea dobitoacelor, ființe răbdătoare și exploate: ”vaci, cai, oi şi cu trei cojoace/ ele ne scot din nevoi/ şi, nu mai sunt dobitoace/ sunt asemenea cu noi” (fermierul); ”seminţia mea, anume/ vai, şi vai, şi nu am rime/ s-a împrăştiat în lume/ ca ovreii din vechime” (imigrațiune). În asemenea asuprire și a refugiului pentru un trai mai bun, autorul îndeamnă: ”voi, ce jefuiră-ţi ţara/ aduceţi acasă românii/ să repare primăvara/ să repare gustul pâinii” (voi!).

Un mucalit de stirpe caragialiană, un poet de forță în umorul cu care surprinde și sancționează moravurile societății actuale (I. Rotundu), sunt apreciative aduse autorului și pe care le deslușim susținerea prin subtilități de mare rafinament în prezenta carte: ,,la şuietă, căpitanul/ când văzură fesele/ fuse fermecat golanul/ tresăltară tresele” (șuieta); ,,ea fusese invitată/ era stea pe firmament/ el se căznea cum să-i facă/ greementul agrement” (pe iaht); ,,îi dădură pe la şcoale/ nu mai  ştii unde să-i dai/ ei intrară în anale/ cozi de câini pline de scai” (beizadele); ,,criminali, curvari de rând/ mafioţi la patru ace/ ard bolborosind, urlând/ alţii, mama va mai face” (iad).

Cam atât despre această carte, pe care o veți răsfoi, pentru că veți descoperi o putere irezistibilă de atracție pentru lectură! Am selectat secvențe și am subliniat aspecte care să vă îndemne la o poziție, o atitudinea necesară, pentru o implicare în viața socială a comunităților în care trăiți.

Biobibliografie
1.LAZAROVICI, Silvia; Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic. Ediție aniversară, Botoșani: Agata – 2018;
2.ISTRATE, Ion; Un Almanah despre Oameni și Cărți, Botoșani: Arena Cărții – 2020;
3.JACOTĂ, Teodor; Lumea ca un azil (versuri; Botoşani: Geea, 1997), Cântecul speranţei (versuri; Botoşani: Axa, 1998), Simfonia umbrelor (Botoşani: Litera, 2000), Posibila splendoare (versuri; Botoşani: Agata, 2006), Elegii mondene (Botoşani: Agata, 2007), să nu plângi (epigrame; Botoşani: Agata, 2012), trei elene (epigrame; Botoșani: Arena Cărții, 2019);
4.ROTUNDU, Ioan; Teodor Jacotă –un mucalit de stirpe caragialiană, Revista Luceafărul,: Anul XI, Nr. 7 (127), Iulie 2019.

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.664 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5