Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Timpul şi noi doi

Raileanu,M [320x200]Primit pentru publicare: autor Mihaela Răileanu, Chișinău,  febr.2014.
Editor: Olivian Ivaniciuc, 24 febr.2014

Timpul şi noi doi

Tu şi eu am fost încă înainte ca timpul să ştie ce este el.

Tu şi eu am fost ploaie, vânt, foc… Am fost totul şi nimic.

Tu şi eu am fost îngeri şi demoni…  Am căzut în ispită pentru a ne învăţa să zburăm. Pentru a încerca mai apoi să ne curăţăm de păcate prin iubire.

Tu şi eu am fost timp, spaţiu şi istorie. Ne-am născut din timp, în timp, prin timp, pentru a ne desprinde din el, pentru a-l învinge şi a-l topi.

Tu şi eu eram atomi, plămădiţi apoi în substanţă, trecuţi prin epoci, pierduţi printre ruine de cetăţi, recuperaţi, izgoniţi, câştigaţi, uitaţi, oferiţi ca trofee, ca pedeapsă, arşi pe rug şi renăscuţi din cenuşă, aruncaţi de pe o corabie şi salvaţi de alta.

Tu şi eu am fost pace şi război; tortură şi recompensă; lumină şi întuneric. Am fost necunoaşterea din care s-a născut cunoaşterea şi chinul din care a apărut creaţia.

Tu şi eu am fost atât de mult, atât de încet, atât de departe. Am fost şi suntem. Ne trăim soarta la poluri diferite ale mapamondului, numărând firele de nisip din clepsidră, pentru a înţelege când vom fi NOI. Demult, când nu ştiam cine suntem, am căzut şi noi în dimensiunea ei eternă. Transcendere mută, oarbă şi rapidă, pe care o conştientizăm abia azi. Peste alţii s-au aşezat praf, cioburi, oameni. Doar noi am rămas intacţi, numărând clipe şi dor, aşteptând să ne trăim „Noi”-ul.

De câte ori am vrut să ne scufundăm în trecut şi să rămânem acolo, imobili în vreun moment de fericire şi de siguranţă? De câte ori am tresărit în miez de noapte, speriaţi de coşmarul singurătăţii şi de frigul de lângă noi? De câte ori am aruncat speranţa la gunoi, pentru a o căuta iar în dimineaţa următoare şi a-i reda locul în cutia Pandorei? De câte ori am vrut să zburăm cu aripi de Icar, pentru a trăi iluzia luptei şi pentru a nu ne reproşa că am renunţat prea devreme? Atât de multe ori am simţit că ne apropiem; că nu ne mai curge nisip prin vene, ci sânge; că nu mai trece timp prin noi, ci sentiment; că nu mai e luptă, ci destin.

… şi numărăm clipe. Trec una câte una prin noi şi printre noi. Dor. Rănesc. Nu le pasă.

Numărăm şi tot numărăm aşteptându-ne timpul. Timpul nostru. Timpul când nu vom mai număra, dar vom trăi. Timpul când tu şi eu vom prinde între palme aceeaşi clipă şi vom deveni „Noi”. Clipa în care timpul se va naşte din noi, iar noi ne vom naşte din dragoste.

                                                             Mihaela Raileanu,
                                                           studentă la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine,
                                                                                                              Universitatea de Stat din Moldova

 

 

 

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. Zinaida Ciobanu spune:

    Felicitări Mihaela! Descrierea celui mai dulce sentiment m-a facut sa traiesc din nou clipele dulci si pline de viata… Profunzimea cuvintelor pe care le-ai ales sa descrii dragostea si-au gasit locul potrivit sub condeiul tau care a insirat gindurile pe foaia alba a trairilor tale… Succese in continuare.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5