Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Troiţa ,,Mihai Eminescu” de la Cucorăni

Primit pentru publicare: 24 mart.2015
Autor: Nicolae IOSUB
Publicat: 24 mart.2015

Troiţa ,,Mihai Eminescu” de la Cucorăni

      Eminescologul botoşănean I.D. Marin, în cartea sa ,,Eminescu la Ipoteşti”, ne dezvăluie interesul intelectualilor din Cucorăni, comună de care aparţinea satul Ipoteşti, pentru a arăta legăturile lui Eminescu cu satul lor:,,Intelectualii din Cucorăni citiseră poeziile lui Eminescu, dar le localizaseră la Cucorăni. Pentru ei, codrul de aramă era o pădurice de mesteceni de lângă satul Cucorăni. Tot prin pădurea Cucorănilor s-ar fi aflând şi izvorul cu prispa cea de brazde, undeva pe unde fiecare le-a localizat cu fantezia…Scriitorul Al. Arbore a putut constata la faţa locului că ,,orice ţăran din Cucorăni îţi jură pe ce are mai scump că basmul Călin a fost localizat, de Eminescu, la izvoraşul de la Cucorăni şi în păduricea de mesteceni de alături”. Toate acestea s-au făcut cu intenţia de a-l muta pe Eminescu, de la Ipoteşti la Cucorăni şi de a ridica importanţa satului lor în ochii lumii.

În acest scop, în anul 1932, la Cucorăni s-a constituit o Asociaţie Culturală ,,Mihai Eminescu” ce avea în componenţă pe primarul comunei Alexandru Artin, învăţătorul Dumitru Cristea- directorul şcolii, proprietarul Cucorănilor- Ioan Goilav (fiul fostului coleg de gimnaziu al poetului) şi preotul satului -Panaite Scobai. Rolul acestei asociaţii culturale era de a-l face cunoscut pe Mihai Eminescu şi de a atrage atenţia vizitatorilor că poetul a avut legături strânse cu această comună din care făcea parte şi satul Ipoteşti.

Acest comitet a hotărât strângerea unor fonduri pentru ridicarea unui bust din bronz lui Mihai Eminescu, în satul Cucorăni. S-au colectat 20.000 lei, ce au fost daţi în păstrarea lui Ioan Goilav, care trebuia să comande bustul lui Eminescu în Germania. Nu se ştie dacă Ioan Goilav putea realiza bustul în Germania, ori în altă parte. Cert este că bustul nu se mai face, iar Ioan Goilav a cheltuit banii adunaţi şi dă în schimb o bucată de teren triunghiular, în spatele casei sale, se amenajează un lac de 10×20 m, pe locul unde fusese un heleşteu, se plantează plopi şi tei şi l-au denumit ,,Parcul Poetului”.

În anul 1938, s-a amplasat o troiţă pe acest teren, construită din lemn de stejar de către sculptorul Albert Mateciuc şi fii săi, elevi la Şcoala de Arte şi Meserii din Botoşani, ce a fost dezvelită şi sfinţită pe 15 iunie 1938, la comemorarea a 49 de ani de la moartea poetului. Lucrarea, care a rezistat intemperiilor până astăzi, este o sculptură frumoasă, lucrată cu migală şi pricepere, făcând cinste artistului Mateciuc şi feciorilor săi. La baza troiţei s-a montat o placă de marmură cu inscripţia:,,În memoria lui M. Eminescu”, placă care a dispărut în timpul războiului.

Goilav a promis că va face un medalion de bronz cu chipul lui Eminescu, în locul bustului promis, pentru a fi amplasat pe troiţă, dar a izbucnit războiul, Goilav a murit la Bucureşti şi nu s-a mai făcut nimic.

După război, troiţa a fost dusă la biserica satului cu hramul ,,Pogorârea Sfântului Duh”, ctitorie a lui Anastasie Başotă. Preotul Gh. Oprea a montat troiţa pe o ridicătură de pământ, unde fusese biserica veche, Sf. Nicolae, unde se află şi astăzi. Troiţa este implantată direct în sol, cu pericolul ca lemnul să putrezească şi să se distrugă. Cred că ar fi necesar ca această frumoasă troiţă să fie dusă la Memorialul Ipoteşti şi montată pe un suport de beton, placat cu marmură, lângă mormintele părinţilor şi fraţilor lui Mihai Eminescu. Vizitatorii ar avea posibilitatea de a pune o floare la această troiţă, în memoria Luceafărului poeziei româneşti.

Din păcate, nu se prea ştie de existenţa acestei troiţe, pentru a putea fi vizitată, măcar, la comemorarea lui Eminescu şi pentru a se depune o coroană de flori.

Această troiţă de la biserica cu hramul ,,Pogorârea Sf. Duh” din Cucorăni, construită de Anastasie Başotă, este încă un loc dedicat cinstirii lui Mihai Eminescu, pe meleagurile unde s-a născut şi trebuie să figureze în traseul turistic eminescian.

Bibliografie:

  1. I.D. Marin- Eminescu la Ipoteşti– Editura Junimea Iaşi, 1979
  2. Sergiu Manolache- De la Cucorăni la Eminescu. Monografie ilustrată– Editura Axa Botoşani, 2007.

TrtoitaME

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 39 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. D.M. Gaftoneanu spune:

    …Frumoase rânduri, interesant articol!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5