Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022
UMBRELE TIMPULUI
Stau între gutuii mei plini de roade,
Lângă un nuc ce-şi scaldă frunzele în ape,
Secundele curg continuu fără oprelişti
Vântul aleargă pe câmpuri fără izbelişte.
Văzduhul din depărtare se aude plângând,
Umbrele timpului se aruncă-n valuri gemând,
Pâraie de fum curg spre cerul-nstelat,
O linişte blajină coboară peste sat.
În pâlpâiri de anaforă coaptă
Salcâmii scriu chipul zeilor-n şoaptă,
Cerul îşi scoate găinuşile pe pajişte
Şi cu aur şi argint le spoieşte.
Pe cumpăna fântânii luceferii-au răsărit,
Merii nu se mai opresc de înflorit,
Florile de pe crengi-n hohote râdeau,
Pân-la prânz întregul sat cu lumină-l umpleau.
Încet s-a deşteptat duhul nopţilor frumoase,
Închid ochii şi mă îmbrăţişez cu miresme,
Corăbii pline cu albine trec printre stele
Şi sus în centrul văzduhului produc miere.
Drept de autor © 2009-2023 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania
