Vasile POPOVICI
.
.
.
.
.
.
.
Un nebun în minus
Copiii se-ntorceau bleojdiţi acasă de la joacă.
Pe-ntinderea-nserării curgea bătut de toacă,
iar clopotul de-aramă suna-ntr-un fel ciudat,
ce şi-l împrăştia în valuri, valuri peste sat.
A fost, dar a plecat grăbit sinistrul călător,
Chemat să stea în calendarele cereşti,
să cânte-un recviem cu îngerii în cor
şi-o să se-ntoarcă la calendele greceşti.
Cu un nebun în minus lumea-i mai ferice.
În nebunia lui a vrut să mai trăiască-n plus,
dar uite că-n neregulile firii – printre paradoxuri –
o cutumă zice că nebunia asta se condamnă fără de recurs.
Similare