Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    V-AȚI IUBIT VREODATĂ ȚARA?

    Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 12 (132), Decembrie 2019
    Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
    ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
    ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
    Director: Ion ISTRATE

    V-AȚI IUBIT VREODATĂ ȚARA?

    Primit pentru publicare: 27 Nov. 2019
    Autor: Ciprian ANTOCHE
    Publicat: 27 Nov. 2019
    Republicat: 01 Dec. 2019
    © Ciprian Antoche© Revista Luceafărul
    Editor: Ion ISTRATE


    V-AȚI IUBIT VREODATĂ ȚARA?

    V-ați iubit vreodată țara chiar de alții-o văd păgână
    Dar o fură ca în codru și o cern prin sită deasă?
    Ați avut vreodată-n viață paloș greu ținut în mână
    Spre a duce lupta țării și-a clădi o cale-aleasă?

    V-ați iubit vreodată țara când a plâns că e furată
    Fără a-i huli hotare și a-i cere socoteală?
    Ați simțit vreodată-n piepturi toți o inimă deodată
    Ce se zbate patriotic spre a năvăli afară?

    V-ați iubit vreodată țara când în lacrimi v-a cerut
    Să îi apărați onoarea că-i vorbită doar de rău?
    Ați avut vreo cutezanță să-i salvați suflet pierdut
    Și să-i reclădiți statutul ce l-am dobândit cu greu?

    V-ați iubit vreodată țara când au ponegrit-o-n lume
    Că-i murdară și săracă și nu-i bună de nimic?
    Ați voit salva onoarea printre alte țări anume
    Ce nu au avutul nostru nici cât degetul cel mic?

    V-ați iubit vreodată țara chiar de-au murdărit-o-n vine
    Să-i spălați rușinea vremii de pe pletele cărunte?
    Ați dorit să-i dați dojană un respect ce se cuvine
    Mângâind-o lin pe creștet și s-o sărutați pe frunte?

    Și atunci, de n-ați iubit-o și la plânsu-i ați tăcut
    De ce-i fluturați drapelul doar în zi de sărbătoare?
    Doară azi sunteți români, patrioți de împrumut
    Iară mâine, uitați țara și-o priviți râzând cum moare?

    De-ar avea, sărmana țară, grai sub trupul cel frumos
    Despre voi, ea ce ar spune, fluturându-i tricolor?
    Este țară doar la bine și la tot ce e mănos
    Iar la greu și vreme acră, rugă este câinilor?

    Îmbrăcate azi sunt straie, doar de joc și sărbătoare
    Iară mâine e uitare, nepăsare și-abandon,
    Oare pieptul gliei mamă n-o simți durere mare
    Când observă cum norodul pentru țară-i monoton?

    Ne-amăgim că toate-s bune, că neghină țara n-are
    Nici cenușă, nici ciuline și nici glod apăsător,
    Azi e cântec de fanfară, defilează oastea-n zare
    Mâine o uităm cu toții și fugim peste răzor.

    De-ar putea sărmana țară, ne-ar bătea obrazul gros
    Și-ar trezi strămoșii gliei ce-au murit la noi cu gândul,
    Căci fiorul patriotic a ajuns atât de jos
    De nu mai răzbim de silă doar când auzim cuvântul!

    V-ați iubit vreodată țara fără zi de sărbătoare
    Când nevoie are Dânsa de românii toți că noi?
    Ați făcut horă de oameni la nevoie și vâltoare
    Fluturându-i dârz stindardul și slăvindu-i pe eroi?

    A fi patriot în simțuri e o sfântă datorie
    Ce cu ea ne naște țara și-n țărână ne primește,
    Nu-i un sentiment mai falnic din străbuni și spre vecie
    Decât țara a iubi-o când și țara te iubește!



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    3 comentarii la acestă însemnare

    1. Ion Dumitrache spune:

      Bravo!Bravo! Ați atins exact în pieptul patrioților de carton, acele oi ale neamului ce flutură drapelul doar la chermezele cu mici și bere, cu pâine și circ. În restul zilelor au o stare vomitivă pentru țară și pentru cuvântul patriotism.
      Vă felicit!

    2. Rodrescu Mircea spune:

      Adevărate cuvinte în oful dumneavoastră literar. Să vedeți de ziua României ca și în celelalte zile ale țării ce au fost sărbătorite cum toți românii se afișează cu drapelul României în cele mai obscure și neadecvate moduri posibile, pledând în patrioți vechi de câteva ore, șterși de orice formă de patriotism născut, meritat și câștigat din lupta pentru țară, indiferent de tipul și domeniul luptei, gălăgioși spre un barbarism modern, însă mândri că sunt români într-o țară a cărei cunoaștere despre ea este aproape de zero. Rușine lor, rușine nouă că acceptăm și rușine tuturor pentru că ne aducem aminte de țara mamă doar în prima zi din luna decembrie.

    3. Tudor Valeriu spune:

      Domnule dragă, apăi nu credeam că Romănia mai are scriitori patrioți în adevărata menire a unui luptător prin scris. Felicitări meritate pentru curajul de a trage de urechi pe cei ce se cred patrioți, dar își vând și sufletul. Onoare și respect!

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5