Și vara asta demodată,
Se plimbă iar prin amintiri,
Și poartă panglică-nflorată
Și strânsă-n vraja din priviri.
.
Sub streașină de cer albastru
Își face cuib un dor năuc,
Și-n zborul repictat pe astru,
Un vis străin se-ascunde slut.
.
Un foc din suflet năpârlește,
Pe lutul trist, însingurat,
Iar fața lunii se-odihnește
Pe cerul negru, tatuat.
.
Mai trece-o noapte-n avataruri,
Când ochii caută deșertul
Pe mărăcini, printre coșmaruri
Se-așază exilat, cuvântul.
.
Și vara asta-i mincinoasă,
Că m-a uitat în noaptea albă,
Și-n zorii triști e mofturoasă,
Precum dorințele în salbă.
.
2 iulie 2024 – București
Similare