Autor: Vasile Popovici, 9 dec.2014
De la mine-ţi vine leacul
Şi, cum te-ai mâniet aşa, făr’ vreo pricină,
Făcut-am, ştii, afurisenie, aseară,
Pe când erai şi mofturoasă, şi în draci,
Că, dacă înc’-odat’, pe sfânta, o mai faci,
Vei sta de una şi cu pohta-n cui, la vară
Şi n-am un dram de crezâmânt c-o să-ţi convină.
Întregul burg medieval, arhaic, ştie
Că nu-s pe la biserici dus, nici că-s nătâng,
Că doară ştii prea bine câtu-s de concret,
Că-ţi pârâie şi sufleţelul când la piept, discret
Te strâng, iar mie mi se zbate ochiul stâng,
Aiasta-nseamnă c-o să-ţi fac o bucurie.
Tu eşti, de dor, bolnavă, fată, o ştii bine,
Iar leacul…panaceul de la mine-ţi vine.
Similare