Ne fie fericită ţărna!
Ne fie fericită ţărna!
Ce-am fost decât un pumn de ţărnă?!
De-o fi să fie fericită,
s-or naşte fericiţi ca unii;
de-o fi să fie cu păcate,
s-or naşte păcătoşii lumii.
Şi-aşa, trăind în ţărnă şi din ţărnă,
nu are moarte veşnicia,
iar între infinit cu minus şi cu plus,
nu mai sunt puncte Terminus.
Dar sufletul, il spiritus?
ce hramuri poart’-acolo, sus?
În jos, se uită-n jos
la trupul care l-a primit, l-a găzduit?
nu dintr-un patetism, dar chiar nu-i pasă
c-a stat cu el la vorbă şi la masă?
Că l-a văzut trudind, plângâd,
că de văzut, nu l-a văzut râzând,
mă-ntreb: ce-i mila?
ori din ce-a fost rămâne sila??
Similare