Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Vasile Popovici: Ochi de orb

    Ochi de orb

    V-aţi întrebat vreodată
    cum cată orbul frumuseţi
    în ochi şi-n trup de fată,
    cum ochii,
    buzele şi gura
    şi trupul i s-arată
    în nepriveliştea
    din mintea lui de orb,
    întunecată?
    În ochii unui orb,
    o floare albă de muşcată,
    în părul negru de codană
    cu înfrigurare prinsă,
    şi floarea, şi părul,
    şi codana, cum arată?
    dar lacrima de bucurie
    pe obraji prelinsă?
    Cum vede zarea,
    cum i s-arată depărtarea
    şi-ngenuncherea
    pentru rugă în faţa icoanei,
    şi ţărm sălbatic,
    istovit de val, şi marea,
    şi plâns, şi râs de prunc
    la pieptul mamei?
    Cum i s-arată
    ciocârlia sfredelită-n cer,
    şi lanul spicelor,
    pătat de macii roşii,
    cum sânul crud
    ca mugurul plesneşte în prier
    şi cum se-nchid
    în stânjenul jilav, strămoşii?
    Cum soarbe curcubeul
    din fântâni culori
    şi-n ochi de sprintenă codană
    se aprind văpăi,
    nu vede,
    dar vede ce noi nu vedem
    de multe ori:
    divinul elementelor,
    dar şi prăpastia din noi.
    Îmi place
    cum a spus-o unul pe pământ:
    orbi sunt cei
    cari nu vor să vadă,
    nu cei care orbi sunt ;
    cum nu-i iubire-aceea,
    dacă nu-i întreagă.


    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5