Astăzi toate se succed cu rapiditate,
Viața ține cât o filă de carte,
Îngrijorați și grăbiți am devenit,
Uităm să ne gândim de unde am pornit.
.
Cu ochii pe ceas mereu, mereu, alergăm,
Pentru a prinde ceva, ce poate fi exact,
Ceea ce nu ar trebui căutat
Iar noi, o viață, continuăm să alergăm.
.
La finalul fiecărei zile am obosit,
La finalul fiecărui an am constatat
Că ne-au mai rămas încă multe de căutat,
Iar noi ne plângem că timpul s-a scurtat.
.
Restanțele vieții încet s-au adunat
Fiecare cu timpul său estompat,
Totuși, este important să nu uităm
Că fiecare timp își are lucrul său.
.
Timpul nu poate fi oprit, nici extinde
Chiar de nu ne-am lua ochii de pe ceas,
În viață, într-un fel, pe toți ne cuprinde
Și neabătut de drumul său își vede.
.
Pierdem din vedere ținta spre care alergăm
Și de faptele vremelnice ne legăm,
În compromisuri și confuzii ne scăldăm
Și-n marea vieții, iarăși, ne încurcăm.
Similare