Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

,,Vise”, volum de versuri al poetei Dorina Rodu

Acord pentru publicare: 16 aug. 2017
Autor: Daniela PĂTRAȘCU
Publicat: 16 aug. 2017
Editor: Ion ISTRATE

 

 

,,Vise”, volum de versuri al poetei Dorina Rodu

Azi am primit o carte, prin poștă. O carte pline de vise,  vise finisate de un suflet de înger, așternute de mâna unui înger, cu mult suflet, multă migală și iubire. O așteptam de ceva timp, dar… voi știți foarte bine cum se fac transporturile în țara noastră, nu e cazul să deviem de la subiect. Ei bine, am luat cartea de la poștă, am anunțat scriitoarea că am primit-o și…

         Cel mai bine mă pot cufunda în brațele filelor unor cărți atunci când călătoresc cu metroul, așa că am coborât în pasaj cu cartea deschisă. Am călătorit doisprezece stații, dus-întors, timp în care am savurat fiecare vers, fiecare poem, pagină… din scoarță în scoarță, cum s-ar spune.  Citeam, citeam și simțeam cum aripile îmi cresc, una câte una, cum mă înconjurau sute, mii, milioane de fluturi, care-mi sărutau sufletul și trupul, ușor, foarte ușor, (contra trenului care urla cu groaza vitezei), un dans pe care numai noi, cei îndrăgostiși de poezie, și fluturii, îl cunoaștem, un dans divin pe care-l puteți trăi citind volumul de poeme ”Vise”, al poetei Dorina Rodu. Razele soarelui răzbeau prin tunelul metroului care se grăbea să ajungă la destinație, să ducă sutele de călători la casele lor, sau cine știe unde… însă toți acei călători care îmi erau alături, mulți cufundați în telefoane, nu vor știi niciodată că eu i-am perceput pe toți niște fluturi albi-albaști.

Citind cartea domnișoarei Rodu Dorina, chipul îmi zâmbea, sufletul îmi dansa, fluturii îmi observau zâmbetul care îmi înflorise pe chip. Nu mai călătoream într-un tren plin de roboți absorbiți de facebook. Făceam dragoste cu versul deschis, cu inima dansând de fericire că iubirea încă nu a dispărut, că versul se mai scrie încă. Zburdam într-o lume care ne vrea fără suflet. O lume rece ca iarna siberiană. Suntem oameni, iubim, zâmbim, dansăm, respirăm, visăm… încă visăm… Opriți-vă din lehamitea spre care alergați! Opriți-vă din orbire! Iubiți! Suspinați de dor! Mângâiați sufletul cu o petală de trandafir, o aripă de fluture sau cu un fulg de păpădie. Asta am simțit eu citind cartea poetei Dorina Rodu. Citiți-o și voi, nu veți regreta, vă asigur!

Țin să-i mulțumesc pentru seara asta de vis! Dumnezeu să te binecuvânteze, pui de român cu suflet eminescian!

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania