Primit pentru publicare: 5 Oct. 2021
Editor: Ion ISTRATE
©Mariana Popa Potaisa, © Revista Luceafărul (www.luceafarul.net)

„Limba este întâiul mare poem al unui popor.” Lucian  Blaga

De Ziua Limbii Române mi s-a aprins o candelă în suflet pentru Ligya Diaconescu. Am ajuns la mormântul ei cu inima cernită. 31 August 2021 este primul an de la legiferarea sărbătoririi Zilei Limbii Române, de la care lipsește promotoarea și organizatoarea acestui eveniment. Totul a debutat sub auspiciile doliului. Ne-am adunat de dimineață la mormântul „Doamnei Limbii Române”, așa cum era supranumită, pentru a participa la o slujbă de pomenire în cadrul parastasului organizat de familia îndurerată. Personal, trăiam sentimentul că Ligya va apărea zâmbind salutându-ne de bun venit. Mi-am dorit din tot sufletul să găsesc și să simt ceva din dăruirea Ligyei la serbarea Limbii Române. N-am fost dezamăgită. După săvârșirea serviciului religios de către preotul Constantin Mănescu, ne-am îndreptat spre Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” din Râmnicul Vâlcea. Mă copleșea istoria acestor locuri și apropierea de Mănăstirea Cozia și de multele lăcașuri de cult din acea zonă. Mă aflam  într-un loc plin de spiritualitate a poporului român.  Cu gânduri luminoase ne-am îndreptat spre locul de desfășurare a serbării limbii române și a unui program comemorativ pentru regretata Ligya Diaconescu. De la intrare am simțit ceva din dăruirea „Doamnei Limbii Române”, ambasadorii ei divini ne-au „îmbrățișat” în lumină. Am fost primiți într-un cadru sărbătoresc stăpânit de tricolor.

Doamna Zenovia Zamfir ne-a întâmpinat cu un zâmbet larg, ca  reprezentantă a Bibliotecii județene.
Această atmosferă festivă începea chiar de la intrare în marele hol al instituției de cultură. Zeci de drapele cu roșu, galben și albastru ne  trasau calea spre sala festivă, precum și pe scări până la etajele superioare. Privirea ne era astfel, condusă spre tavanul multicolor  vitrat, realizat de un meșter al Râmnicului. Conduși cu politețe de gazda noastră, am intrat în sala de festivități. La prezidiu au luat loc: Gheorghe  Cărbunescu, Andrada Diaconscu, Marinela Belu Capșa, Zenovia Zamfir, Mariana Popa Potaisa. În sală se aflau peste 50 de persoane, care într-o emoție colectivă generată de programul acțiunii s-au ridicat în picioare la rostirea unei rugăciuni de preotul  Nicolae State Burluși.
Lucrările au fost deschise de Gheorghe Cărbunescu, om de cultură, unul din coordonatorii evenimentului invitând la cuvânt participanții: din partea bibliotecii- gazdă, Zenovia Zamfir; din partea Arhiepiscopiei- preotul Constantin Olariu; din partea Forumului Cultural al Râmnicului- col. Mihai Popa. În sală se aflau poeți și scriitori membrii ai Ligii Scriitorilor din România și afiliați, precum și ai Forumului Cultural.

 După o scurtă prezentare a materialelor înscrise în programul desfășurării acțiunii, președintele prezidiului, Gheorghe Cărbunescu a dat cuvântul colaboratoarei Revistei Starpress, Mariana Popa Potaisa pentru lansarea volumului dedicat LIGYEI DIACONESCU-IN MEMORIAM, Editura Olimpias, 2021.
Cu emoție în glas și cu o lacrimă în suflet, în calitate de prietenă și  coautoare a cărții, voi prezenta structura volumului citat. Precizez că această carte cuprinde trei capitole: Viața și crezul; Regrete și lacrimi; Festivalul Limbii Române.
Primul capitol se axează pe scrierile Ligyei Diaconescu exprimând sentimente generoase legate de patrie și de limba rămână, astfel cităm: „Curg în Biblie vibrații / Munții în genunchi   se-nchină/ Când un tricolor se-nalță/ În limba noastră cea română/.”
 În acest capitol veți descoperi sufletul Ligyei plin de mărinimie, frumusețe și strălucire, care ardea  fără odihnă pentru tot ce-i românesc.
Prezentarea cărții a fost în simbioză cu intervenții făcute pe tema anunțată de către profesoara Marinela Belu  Capșa și chiar prin intervenții artistice, precum interpretarea unei „Pricesne” de către studenta Maria Brădean sosită de la Arad pentru acest eveniment. De menționat că, această studentă la Institutul de Arhitectură Timișoara, a colaborat de ani buni la desfășurarea acțiunilor de Ziua Limbii Române organizate de Revista Starpress condusă de Ligya Diaconescu. Prețuire și respect pentru aceste minunate fapte de respect și promovare a valorilor românești.

Capitolul II „Regrete și lacrimi” este scris din cuvinte care și-au solidificat literele curse ca lacrimi pe obrazul celor care au apreciat-o și au iubit-o pe „Doamna Limbii Române”. Au curs lacrimi multor persoane din țară  și din Canada, SUA, Australia, Europa. Acest segment de carte cuprinde 36 de pagini A4 cu regrete profunde exprimate de scriitori din țară și din diaspora.Toate regretele exprimate în scris sunt devastatoare. Impresionant este glasul diasporei. Un mic exemplu  este înscrisul profesorului Adrian Botez din Canada, care o numește pe Ligya Diaconescu „organizatoarea de Cosmos Românesc în diaspora valahă din Canada”.
Este elocvent și textul scris în acest sens și cităm din cuvântul preotului dr. Constantin Mănescu, colaborator apropiat al doamnei Ligya: „..se poate spune despre Ligya Diaconescu,…că spiritele mari nu cunosc moartea și nu pot fi condamnate la uitare. Ele străbat veacurile, pentru că sunt iubite de Dumnezeu”.

Nu se putea trece la capitolul următor fără ca să se dea citire unor fragmente din scrisorile de condoleanțe trimise din lume și din țară. Acest sensibil punct s-a realizat prin glasul: Cameliei Florescu, Todosiei Lazăr, Marinelei Capșa ș.a. Domnul Gheorghe Cărbunescu  a dat glas  unor poeme scrise pentru această ocazie de către doamna Melania Rusu Caragioiu din Canada și din Australia de la domnul Ioan Miclău. Toate scrisorile trimise de diaspora română au contribuit la creșterea sentimentelor de regret pentru  dispariția Ligyei Diaconescu, iubitoare a tot ce-i românesc.
Ne străduim să redăm cu verosimilitate toate intervențiile din această acțiune dedicată unui suflet mare atotcuprinzător pentru tot ce-i românesc.

Capitolul III rememorează Sărbătoririle Limbii Române înscrise ca reportaje sau eseuri în diferite reviste și ziare ale anilor 2011-2020. Sunt prezentate și concursurile de poezie organizate cu ocazia aniversărilor limbii române, aceste acte de cultură însemnând o hrană spirituală a românilor de pretutundeni înscrisă în antologiile „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” tipărite anual.  Ocazii de neuitat de slăvire a limbii române s-au desfășurat în diferite locuri pitorești de însemnătate istorică  din România. Începând sub protecția Sfinxului din Bucegi, pe rând trecând prin răcoarea valurilor Mării Negre, urcând în Munții Făgăraș la Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, sau intrând cu sfială în Mănăstiri la Roșia/Moneasa, la Horezu, Olănești, neuitând de orașul care o reprezintă cel mai bine pe „Doamna Limbii Române”, Râmnicu Vâlcea.

Cred că este locul potrivit în acest articol să ne exprimăm  prețuirea și respectul față de toți cei care au scris, au recitat și au suspinat pentru și în limba română.
Din Diaspora Română vine de la  BEN TODICĂ, Radio TvProducer, Melbourne, Australia  un adevăr dureros și scrie acum în timpul elaborării acestei cărți: „Am simțit adevărul din razele ce se prelingeau din tăieturile făcute de schimbarea României și fără să vrem plasa divină s-a întins între noi, ROMÂNII DIN DIASPORĂ și cei din România, ca să salvăm de la căderea în abis a dulcelui grai, a tradițiilor și obiceiurilor strămoșești.”

Fiind vorba de respectul tradițiilor și al obiceiurilor poporului român, e locul să scriem despre poetul  Vasile Bele din Baia Mare, participant la lucrările omagiale din 31 August la Râmnicu Vâlcea. Absolvent al Facultății de Litere, specializat în etnologie la Universitatea de Nord a promovat valorile tradiționale prezentând câteva catrene specifice locului  în dialoguri literare, totul conducând la un respect deosebit al  obiceiurilor și folclorului autentic românesc.

Am avut marea surpriză să-l avem oaspete la această manifestare pe domnul Mihai Vinereanu, lingvist de profesie, care trăiește  și studiază originea limbii române în America. În anul 2008 a publicat „Dicționarul Etimologic al Limbii Române”, primul care „se rupe de șirul de dicționare similare promovate de Academia Română de peste un secol și jumătate, mai exact, chiar de la înființarea ei în anul 1866.” ( cartea „ Adevăruri incomode despre Limba Română”, Ed.Univers, București 2018, pag.7, Prefața editorului.) Disertația autorului a fost foarte interesantă și plină de dovezi din cercetarea sa despre o vechime mult mai mare a limbii române, decât se susține în istoria țării noastre. Am obținut  această carte cu autograf de la domnul Mihai Vinereanu, am trăit o bucurie adevărată ascultându-l și apoi citindu-i o parte din paginile cărții. Problema vechimii limbii noastre strămoșești a suscitat interesul participanților la festivitatea de Ziua Limbii Române.

În încheierea lucrărilor a luat cuvântul Andrada Diaconescu mulțumind tuturor pentru efortul făcut de deplasare și de participare la omagierea vieții și activității mamei sale, Ligya Diaconescu. Drept mulțumire a oferit tuturor câte o carte „IN MEMORIAM  LIGYA DIACONESCU”împreună cu o cană împrimată cu fotografia scriitoarei omagiate. Din partea scriitorului colaborator al dispărutei, domnul George Terziu au fost oferite ( prin reprezentant) insigne magnetice cu chipul Ligyei Diaconescu.
Acțiunea s-a încheiat cu o masă de prânz la un restaurant apropiat unde s-au continuat discuțiile despre Limba Română și folclorul specific locului.

10 septembrie 2021