Primit pentru publicare: 2 iun. 2017
EDUCAȚIE/ ATITUDINE
Autor: Prof.  Cătălina JIANU,  Liceul GHEORGHE SURDU,  Or. Brezoi, Jud. Vâlcea
Publicat: 2 iun. 2017
Sprijin logistic: iTeach
Editor: Ion ISTRATE

BIBLIOTECA ŞCOLARĂ

STAREA SPIRITUALĂ ŞI EMOŢIONALĂ A COMUNITĂŢII

I. Printr`o publicitate agresivă, pornită dintr`o intenţie (cred că altfel) onorabilă, un cotidian cu difuzare naţională forţează procurarea unei „… colecţii de 100 de cărţi pe care trebuie (???) să le ai …” în biblioteca personală – biblioteca de apartament aşa cum o defineşte omul de cultură (arhitect, filolog, scriitor, jurnalist) TUDOR OCTAVIAN.
Din păcate, cel puţin prima parte a acestei, să`i spunem cu multă îngăduinţă, campanii nu are nicio legătură cu target`ul „colecţie”! Să vedem:
1.DEXI, pag. 397, 2007
„Colécţie s.f. …2. Culegere de opere literare sau ştiinţifice, grupate după anumite criterii şi apărute în cadrul unei edituri”;
2.DEX, pag. 171, 1984
„Colécţie, colecţii, s.f. 1. …♦ culegere de opere literare sau ştiinţifice grupate după anumite criterii şi apărute în cadrul unei edituri”;
3.DEX, pag. 210, 1984
„Critériu, criterii, s.m. 1. Punct de vedere, principiu, normă pe baza cărora se face o clasificare, o definire, o apreciere”;
4.DEXI, pag. 474, 2007
„Critériu s.n. 1. Normă, punct de vedere, element hotărâtor, principiu etc. pe baza cărora se face o apreciere, o clasificare, o definire etc.„.
Din aceste puncte de vedere şi, de asemenea, din multe altele nu cred că este vorba de o „colecţie”! Pentru că eu nu  cred că există criterii!
Eventual, poate acum când s`au adăugat „… elemente de culoare pe cotor, în stil ARISTOCRAT (???) …”. Sigur că stilul ARISTOCRAT le`a atras, în sfârşit, atenţia parveniţilor („să vadă, mânca`ţi`aş, duşmanu` meu că am titlu ignobiliar şi că`mi fac loc în bibliotecă”!), ignoranţilor         fără-număr-fără-număr („altfel nu suntem consideraţi cu cultură generală”!) sau, poate, din păcate, celor care nu au avut parte de aceste titluri până când n`au făcut „coadă matinală pentru ei/ele şi prietenii/prietenele lor la punctele de difuzare a presei”.
Mi se pare interesant să redăm cuvântului „colecţie” valorile secolului al XIX-lea.
Adică, mi se pare interesant ca termenul CATALOG să preia atributele moderne ale accentului „colecţie”, iar catalogul (fără să plictisesc sau să epatez DEX, pag. 125, 1984 „Catalog, cataloage, s.n. Listă, caiet, registru, sistem de fişe etc. care conţine o înşiruire metodică, după anumite criterii  -iată miezul problemei!-  şi cu anumite scopuri, de nume de fiinţe sau de obiecte, titluri de cărţi etc. – din fr. catalogue, lat. catalogus”) să conţină mai multe COLECŢII.
Am să vă prezint un singur exemplu.
În biblioteca C.D.I.-ului liceului nostru există volumul cu numerele 1287-1288:
Mihail Eminescu „GENIU PUSTIU”, opere postume, roman apărut în cadrul CATALOGULUI „BIBLIOTECA PENTRU TOŢI” şi tipărit de EDITURA LIBRĂRIEI „UNIVERSALA”, „ALCALAY & Co.”, Bucureşti, Calea Victoriei No. 27. [foto 1,2,3,4]
Printre altele, pe supracoperta cărţii stă scris:
„BIBLIOTECA PENTRU TOŢI a fost înfiinţată în veacul trecut, în anul 1895. Enciclopedică şi universală, ea este şcoala cu cei mai mulţi elevi şi poate ea – singură – dărui o cultură completă”.
Asta ne îndreptăţeşte să visăm cu ochii deschişi că într`o mică, provincială, necunoscută şi insignifiantă bibliotecă şcolară există o carte venerabilă, „veche” de aproximativ 114 ani, apărută în CATALOGUL „BIBLIOTECA PENTRU TOŢI”, COLECŢIA „POVESTIRI, POVEŞTI ŞI BASME”, tipărită în ATELIERELE GRAFICE „SOCEC & Co.” S. A. R. BUCUREŞTI.
Vorbesc despre tomul cu Nr. 2–2 bis: Simion Florea Marian „PĂSĂRILE NOASTRE ŞI LEGENDELE LOR”. Iácăt`o!
DE REMARCAT URMĂTORUL REZULTAT AL UNEI ÎNTÂMPLĂRI PE CARE AŞ PUNE-O, MAI DEGRABĂ, ÎN SEAMA UNEI PASIUNI DE AMATOR:
Pagina 143, aparţinând aceluiaşi volum 1287-1288, conţine un „EXTRAS DIN CATALOGUL BIBLIOTECII PENTRU TOŢI”.
Aici, pe rândul 3 (Times New Roman, Bold — nimic nou sub soare!), aflăm că s`a tipărit Bolwer Lytton „ULTIMELE ZILE ALE POMPEIULUI CU ILUSTRAŢII. Trad. de HARALAMB G. LECCA” la „No. 975-77”.
În biblioteca C.D.I.-ului liceului teoretic, printr-o fericită întâmplare, am descoperit volumul lui Bulwer Lytton (EDUARD GEORGE EARLE) „SFÂRŞITUL CETĂŢEI POMPEI”, un roman cu „TEXTUL ROMÂNESC DE GEORGE B. RAREŞ COPERTĂ ŞI ILUSTRAŢII DE ION B. ANESTIN” şi apărut sub auspiciile editurii „VICTORIA”, str. Smârdan, 23, etaj I.

Interesant este că apare şi numele zeţarului, adică este vorba de muncitorul tipograf, RĂDULESCU, cel care a cules manual literele în culegar (instrument de metal de forma unei cutii alungite), după manuscris — din germ. Setzer. 

Să fie vorba de aceeaşi lucrare? Eu cred că este posibil!
PRIN URMARE, CRED CĂ TOTUL ÎN ADEVĂRATA CULTURĂ VINE TREPTAT, ÎN URMA SISTEMATICELOR ACUMULĂRI CALITATIVE STOCATE ŞI TRANSMISE GENERAŢIILOR VIITOARE, ÎN ZECI DE ANI ŞI NU HEBDOMADAR, MENSUAL, TRIMESTRIAL, SEMESTRIAL, ANUAL etc.
Hmmm! Totuşi, cât de meschină (adică preocupată de interese mărunte, lipsită de generozitate, de nobleţe sufletească, egoistă) sunt eu ca să compar teribilul stil ARISTOCRAT — inserţiile colorate ale cotoarelor, deh! — cu, doar, aceste 3 (trei) umile volumaşe (circa 100 mm. pe 150 mm.) prezentate până acum?

II. Cred, cel puţin sper, că d-l TUDOR OCTAVIAN nu are dreptate atunci când scrie:
„COPIII NU MAI SUNT INTERESAŢI DE CĂRŢILE PE CARE LE-AU ADUNAT PĂRINŢII, … IAR LUMEA NU MAI CITEŞTE CA ALTĂDATĂ. MAI BINE ZIS, LUMEA NU MAI CITEŞTE CE SE CITEA ALTĂDATĂ”.
Demersul domniei sale pare, la o primă lecturare, lipsit de orice căldură, lipsit de orice urmă de prietenie, distant şi rece. În adâncul simţirii mele bănuiesc, însă, că omul de cultură este străbătut de tristeţe, regrete şi melancolii.
„CA SĂ NU MAI VORBIM DESPRE FAPTUL CĂ PE LÂNGĂ UN NUMĂR DE CĂRŢI, AL CĂROR INTERES TRECE PESTE VEACURI, PARAZITEAZĂ MULŢIMI DE CĂRŢI CARE-ŞI CONSUMĂ FOARTE REPEDE SUBSTANŢA”.
Eiii, fir`ar să fie, aici cred că omul de cultură s`ar putea să áibă dreptate!
În biblioteca şcolară aparţinând C.D.I.-ului liceului nostru „respiră”, încă, alte trei cărţi.
Frumuseţea lor fizică (machetare-grafică, design, culori, caracterul literelor etc.) dar, mai ales, parfumul altor vremuri, sufletul care este eliberat atunci când sunt deschise, fac din aceste trei cărţi piese rare, briliánte demne de un eventual catalog.
Una dintre ele îşi va împlini veacul peste cinci ani. Vorbesc despre  extractul  „din traducerea d-lui Radu D. Rosetti, prescurtată pentru copii” – ROBINSON CRUSOÉ de DANIEL DE FOË, apărut în anul 1914, la EDITURA ŞI INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE C. SFETEA, CALEA MOŞILOR, 62-64. Din prefaţa tomului aflăm lucruri deosebite, informaţii care ar putea ajuta eventualele cercetări ale unui determinat detectiv într`ale istoriei unei cărţi, într`ale destinului acesteia: naşterea şi locurile unde poposeşte, pentru bucuria spirituală a celor interesaţi.
„O traducere complectă (sic!) însă, a operei lui Foë, nu s`a făcut în ţara noastră decât de    d-nul Radu D. Rosetti, însărcinat de aceasta de către Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice pentru înzestrarea Bibliotecilor rurale (!!!)”.
Familia Rosetteştilor – boieri de viţă veche – implicată în ideea : BIBLIOTECA ŞCOLARĂ, SPAŢIUL SPIRITUAL ŞI EMOŢIONAL AL DIVERSELOR GENERAŢII!
Un aer revigorant se simte, încă, peste decenii!
Poate că este inutil să insist: totuşi, amăgitorul stil ARISTOCRAT se poate compara cu „piesele” care compun locul unde se cos foile volumului „ROBUR LE CONQUÉRANT”, Jules Verne, HACHETTE 1935 (doar îmi imaginez căci, aici, în mica noastră bibliotecă avem varianta apărută mai târziu, traducerea şi coperta — superbe!, dacă`mi puteţi permite o judecată de valoare — fiind realizate de cuplul Ovid Constantinescu, respectiv P. Nazarie)? Desigur, este o întrebare retorică!
Elevii liceului (şi nu numai ei) trebuie să ştie — fac tot ceea ce este posibil în acest sens — că pe rafturile bibliotecii există o singulară, instructivă carte referitoare la istoria culturală şi socială a ţinuturilor noastre brezoiene:
„LOVIŞTE, MIRIFIC PLAI – Legende populare”.
Ea are un cuvânt înainte al bursierului „Alexander von Humboldt”, lectorul catedrei de literatură română la UNIVERSITATEA DIN VIENA, asistentul lui George Călinescu, doctorul în litere Ovidiu Papadima („O CARTE FRUMOASĂ ŞI INSTRUCTIVĂ”: … Apărată, ca de nişte uriaşe ziduri de cetate, de munţii Făgăraşului, Lotrului şi Căpăţînei, Ţara Loviştei — străbătută de cursul Oltului, la răsărit de care se află depresiunea intracarpatică Titeşti iar la apus depresiunea similară Brezoi — este una dintre cele mai vechi vetre de viaţă romănească, atestate de documentele istorice) şi o prefaţă a autorului acestui minunat volum  (Prof. Nicolae Ciurea-Genuneni — „ALESĂTURĂ DE CUVINTE PENTRU LOVIŞTEA”: … Am intrat în grădina fermecată a Loviştei şi am cules pentru dumneata, cititorule, un buchet din rarile flori ce au fost sădite de-a lungul veacurilor din suflet în suflet, din grai în grai. Dacă pentru masa de cititori aceste legende constituie un dar, pentru profesori şi elevi – o călduroasă invitaţie la o intensă activitate de culegere şi cercetare a folclorului loviştean. Să fim harnici, pe măsura marelui meşter – Poporul).                                                       

Astăzi, la început de secol XXI, aceste cuvinte par, pe de-o parte, lipsite  de conţinut  iar pe de altă parte redundante, uneori chiar patetice, străbătute de la un capăt la celălalt de un sentiment străin marii şi vechii  UNIUNI  EUROPENE!
MĂCAR ŞI DINTR-UN SINGUR PUNCT DE VEDERE, SPER CA VIITORUL SĂ NU VALIDEZE TRISTELE ŞI PESIMISTELE JUDECĂŢI DE VALOARE ALE OMULUI DE CULTURĂ, DOMNUL TUDOR OCTAVIAN.
De asemenea, sunt convinsă că INTERNETUL creează, paradoxal, un „viitor care sună bine”:
în continuare copiii vor fi interesaţi de cărţi şi vor citi ce se citea altădată!

*
***

BIBLIOGRAFIE

• ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE, „Dicţionarul limbii române literare contemporane”, 4 vol., Editura Academiei, Bucureşti, 1955-1957.
• ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, Institutul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, „Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900”, Editura Academiei, Bucureşti, 1979.
• ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, Institutul de Lingvistică al Universităţii din Bucureşti, „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM)”, Editura Academiei, Bucureşti, 1982.
• ACADEMIA ROMÂNĂ, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM)”, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005.
• ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, Institutul de Lingvistică din Bucureşti, „Dicţionarul explicativ al limbii române” (DEX), Editura Academiei, Bucureşti, 1984.
• EUGENIA DIMA, coordonator ştiinţific, „Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române” (DEXI), Editurile Arc & Gunivas, Chişinău, 2007.
• FLORIN MARCU şi CONSTANT MANECA, „Dicţionar de neologisme”, (DDN), Ediţia a III-a, FLORIN MARCU şi CONSTANT MANECA, Editura Academiei, Bucureşti, 1978.

*
* *

• „Dictionnaire du français facile”, Editura Prietenii Cărţii, Bucureşti, 1992.
• „Dictionnaire encyclopedique de la peinture”, Bookking International, Paris, 1994.
• „Littré le dictionnaire de la langue française”, Editura Prietenii Cărţii, Bucureşti, 1994.
• „The concise english dictionary”, Editura Prietenii Cărţii, Bucureşti, 1993.
• „Dicţionar de buzunar englez-român | român-englez”, Ediţia a II-a, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1973.
• „Dicţionar francez-român | român-francez”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974.