Primit pentru publicare: 10 sept. 2009
Autor: Ionel BEJENARU
Publicat: 11 sept. 2009
Revista Luceafărul.net – Anul 1 – Numărul 9 – 11 septembrie 2009  
Actualizat: 25 aug. 2016

„Steluţa”, prima revistă literară botoşăneană şi primul cenaclu literar botoşănean – 1868

Inspirându-ne dintr-o înţeleaptă vorbă românească, veche de când lumea, am putea spune – dacă n-ai un om de cultură, să ţi-l cumperi! Dar, dacă-l ai? Ei, atunci, prin el, poţi rezolva multe.

Cum, de pildă, au realizat Botoşanii prin prezenţa şi activitatea aici a lui I.V. Adrian, acest factotum cultural-paşoptist şi unionist, profesor, director, revizor şcolar, redactor de presă, fondator şi proprietar de imprimerie, scriitor, fiu al locurilor, de altfel, care, în 1868, redactează prima revistă literară botoşăneană – „Steluţa”, „foaie literară, redactată de Ioan Veniamin Adrian, vechiul institutore superior, profesore de istorie şi fost inspector şcolar”, cum preciza în chiar primul număr de apariţie – 21 ianuarie 1868.

„Steluţa” se tipărea la Imprimeria din str. Şoselei, Cassa Teatrului din Botoşani, sumarele numerelor evidenţiindu-l pe redactorul ei, I.V. Adrian, ca principal animator, genurile abordate de el fiind diverse, fără a se ridica, în parte, la o factură superioară. De altfel, va fi un motiv pentru Mihai Eminescu de a-l persifla în atât de acidul său articol „Literatura şi pastrama de Botoşani”, dar relifându-1 ‒ lucru meritoriu ‒ alături de Dimitrie Rallet ‒ între scriitorii reprezentativi pentru Botoşani.

În „Steluţa”, I.V. Adrian a semnat studii – „Cercetări asupra originii ziarelor”, „Constituirea primitivă a familiei şi a societăţii”, „Despre fanarioţi”, „Femeia”, „Cele dintâi trebuinţe ale omului”, romane – în foileton – sub genericele „Romanele Domnilor Moldovei” – „Ştefăniţă al Vl-lea cel Tânăr”, „Petru Măjearul”, poezii – „Plutaşul”, „Vochiţa”, „Ce este amorul?” ş.a., traduceri din Béranger, Lermontov, Th. Gauthier, schiţe, maxime ş.a. Şi-a asigurat colaborarea, ca şi la „Bondarul” ieşean, a bunului său prieten şi tovarăş de idei, poetul unionist George Tăutu, botoşănean, la rându-i.

Faimoasele reviste literare ale vremii „Familia” şi „Convorbiri literare” au salutat apariţia „Steluţei” botoşănene.

Mai relevăm, între prezenţele în „Steluţa”, pe dr. V. Pruncu, poeţii Vasile Gherman Pop („O lacrimă din dureri”, „O salutare românilor bucovineni”), Constantin Stamati („Tânguirea unui orb”), Gr. Soroceanu („La Ea!…), Gh. Niculiţă („Aşi vrea să fiu poet!”), Dimitrie Petrino, dramaturgii Ştefan Mihăileanu şi Teodor Boyan.

Şi, când ai în urbe o revistă, musai ia fiinţă şi un cenaclu. În numărul din 18 februarie 1868 al „Steluţei” se publica apelul adresat profesorilor, avocaţilor, tuturor „domnilor orăşeni” de a se aduna în sala Gimnaziului, spre a se constitui în „Societatea pentru învăţătura poporului român”, în ziua de 25 februarie 1868. Scopul îl regăsim chiar în titulatură. 22 membri fondatori îi pun bazele.

Aşa au fost începuturile.