Primit pentru publicare: 05 ian. 2017
Autor: Ion N. OPREA, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul
Publicat: 06 ian. 2017
Editor: Ion ISTRATE

1 Decembrie 2018, o sută de ani de la înfăptuirea României Mari, urmașii știu să o sărbătorească…

La Băcani, comună în județul Vaslui, apare revista de cultură chiar cu numele acesta, Băcanii, redactor șef Vasile Fînaru, un localnic, în decembrie anul trecut și-a sărbătorit  cel de-al treisprezece-lea număr, este sponsorizată de Primăria comunei – cinste ei! – prilej cu care, redacția și toți din comună s-au pregătit cum se cuvine. O spune însuși editorialul publicației, numărul 13, anul IV, autori Vasile Fînaru și prof. Emilia-Elena Bîrgău.

…”La 1 Decembrie 2018, la înfăptuirea României Mari, când poporul român își vedea înfăptuit idealul pentru care luptase timp de secole, vărsându-și sângele zeci de generații pentru a dărâma ultima rămășiță a granițelor ce despărțeau pe români de români, o contribuție și-au adus și cetățenii comunei  Băcani, în frunte cu bravul erou, generalul Gheorghe Naumescu și cei alți 56 de eroi din Băcani, căzuți în acest război. Ei sunt trecuți pe placa de marmură a monumentului din satul Băcani și în cărțile de istorie locală.

Vitejia  și patriotismul generalului Gheorghe Naumescu l-a impresionat pe Vasile Fînaru, redactorul șef al revistei Băcanii, care a construit un bust al marelui erou de la Prunaru. Construcția  bustului a fost sponsorizată de ing. Viorel Mihăilă, fiul satului și realizată de sculptorul Dragoș Mihăilă, fiul acestuia. O contribuție la construirea monumentului a adus și  Costică Secrieru, pensionar militar.

Festivitatea Zilei Naționale a României, în satul  Băcani, a început cu o slujbă de pomenire a eroilor comunei la  Monumentul Eroilor, oficiată de preoții Cristian-Liviu Țilea și Bogdan Halapciuc, după care au fost depuse coroane de flori din partea  Primăriei și Consiliului Local Băcani.

Activitatea a continuat cu dezvelirea bustului generalului Gheorghe Naumescu, la care au participat personalități de frunte ale culturii bârlădene și vasluiene. În urma invitației primarului Vasile Stoica, fostul prefect, Daniel Olteanu, și colonelul Pavel Pavelescu, președintele Asociației „Cultul Eroilor” din Bârlad au dezvelit bustul generalului Naumescu.

Profesorul și publicistul Dan Răvaru, prezent la activitate, a făcut un scurt istoric al războiului de reîntregire națională la care au participat soldați din comuna Băcani în frunte cu colonelul, avansat apoi – generalul Gheorghe Naumescu.

A impresionat scrisoarea trimisă familiei de Gheorghe Naumescu, înainte de a-și da sufletul pe patul Spitalului militar din Sofia, citită de Vasile Fînaru: „Mor fericit, dragă soție și iubiți copii, pentru mărirea și onoarea neamului românesc, pentrul libertatea fraților asupriți; vă  recomand, dragii mei,  să deveniți înainte de toate buni patrioți, această iubire să fie dezinteresată și  așa de puternică încât să fie capabilă de toate  devotamentele și de toate sacrificiile. Când veți fi mari, să fiți gata în tot momentul și la cea dintâi chemare a patriei să vă jertfiți la nevoie. Mor fericit că în viață am avut nobila misiune de a face educație patriotică unui regiment de viteji, le-am pregătit sufletul lor și le-am deșteptat conștiința înaltei datorii față de scumpa noastră patrie”.

„Șarja de la Prunaru”  a reprezentat una din cele mai eroice acțiuni de luptă ale armatei române din timpul Primului Război Mondial. Șarja de cavalerie a avut loc pe data de 20 noiembrie 1916 în localitatea Prunaru, județul Teleorman, și a fost o componentă a Bătăliei pentru apărarea Bucureștiului, astfel descrisă de Constantin Kirițescu în cartea sa „Istoria războiului pentru întregirea neamului 1916-1919”, vol. I: „De după garduri, din mărăcinișuri, de pe ferestrele caselor și podurilor, dușmanul ascuns cu zeci de mitraliere, aruncă o grindină  de gloanțe asupra falnicului regiment. Cai și călăreți cad grămadă unii peste alții. Regimentul e distrus. Două sute de oameni rămân pe câmpul de luptă, formând împreună cu cadavrele cailor, mormane de carne sângerândă. Printre ei, toți ofițerii regimentului în cap cu bravul lor comandant”.

Paradoxal, a scris presa, colonelul Naumescu Gheorghe, comandantul regimentului care a condus în fruntea trupei sale atacul, deși bolnav ( pneumonie și o rană dintr-o operație ce nu se închidea de câtva vreme), ci a fost luat prizonier și internat în Bulgaria, unde a murit în luna iulie 1917, răpus de mizeria binecunoscută a lagărelor bulgărești de atunci. Comanda regimentului a luat-o locotenent-colonelul Pop Emanoil, ajutorul de comandant, pe care l-a condus cu destoinicie până în 1919, participând la Bătălia de la Mărășești și campaniile pentru apararea Unirii din Basarabia și Ungaria.

Corpul neînsuflețit a lui Naumescu Gheorghe, care fusese înaintat postmortem la gradul de general, a fost adus din Bulgaria, cu onorurile de rigoare în anul 1927. Deși foștii inamici, bulgarii, atașaseră vagonul mortuar la un tren expres, autoritățile românești ce  trebuia să se ocupe de aspect, au trimis de la București vagonul atașat la un tren de marfă care a ajuns la Bârlad la 1 iulie 1927.

Cei câțiva de la Prunaru, care au scăpat cu zile, au devenit ulterior  Legende vii, sublocotenentul Ioan Hristea, viitor comandant al regimentului 2 călărași-cercetare, prezent și în campania din 1942, cu fapte deosebite și atunci; sergentul Alexandru Chitan, salvat miraculos a ajuns și mai miraculos la regiment, înainte să se fi desfășurat  Bătălia de la Mărășești; locotenentul Constantin Postelnicescu și ceilalți, puținii, au intrat  și ei în nemurirea  cuvenită.

…„Preoții prezenți au oficiat slujba de sfințire a monumentului, după care a avut loc depunerea de coroane de flori din partea Primăriei Băcani, a Școlii Gimnaziale nr.1-Bacani, a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Elena Cuza”, Bârlad.

Daniel Olteanu a luat cuvântul și a prezentat importanța și necesitatea intrării României în Primul Război Mondial și a elogiat lupta poporului român pentru unitate. Primarul Vasile Stoica a rostit o alocuțiune în care le-a transmis locuitorilor comunei și celor prezenți cele mai bune gânduri cu ocazia Zilei Naționale.

După încheierea acțiunii din fața Căminului Cultural Băcani, unde este amplasată statuia eroului de la Prunaru, activitatea a continuat pe scena Căminului Cultural, unde elevii Școlii gimnaziale de care s-a amintit, cu producții literare au omagiat eroii care au luptat pentru reîntregirea neamului românesc, au cinstit limba și tradiția românească și i-au urat României Mari „La Mulți ani!”  Elevii coordonați de prof. Maricica Codreanu, dirigintă, au prezentat un colaj de versuri și cântece care ne-au dat speranțe: „Doamne, ocrotește-i pe români!”, „Pe Câmpia Libertății”, „Apa trece, pietrele rămân”,  iar corul pregătit de prof Stan Ioan a interpretat cu talent cunoscutele cântece „Treceți batalioane române Carpații” și „Cântec de cătănie”.   

În aceeași zi a fost dezvelită și statuia unei lebede prin ciocul căreia curge apă potabilă.  Ea este amplasată lângă monumentul eroilor și a fost construită de Vasile Fînaru cu sprijinul financiar al personalităților din fruntea comunei: Vasile Stoica, primar, Constantin Matei, fost primar, Corneliu Mărgărint, viceprimar, Costică Secrieru, pensionar militar, Cătălin Pletea, medic-veterinar, Luigi Cosma, director S.C.Energoconstruct S.R.L. Băcani, Elena Acasandrei, fiică a satului Suseni, Cristian-Liviu Țilea, preotul parohiei Băcani, Cătălin Epure, fiu al satului Suseni, lucrarea aparținând ca artă meșterilor Dorel Pletea și Romică Grădinaru”.

Se subliniază, „în zilele precedente datei de 1 Decembrie 2016, cadrele didactice cât și elevii, inclusiv  grădinițele, au desfășurat activități dedicate Zilei Naționale, de la programe artistice care au cuprins poezii, cântece, scenete, până la activități practice tematice, insuflându-le astfel copiilor de la cele mai mici vârste bucuria și mândria de a fi român”.

În completare, revista Băcanii cuprinde numeroase ilustrații despre Ziua Națională, articole despre Crăciun și Anul Nou, tradiții, nu lipsește nici bine prezentul profesor, literat și istoric Dan Ravaru, cu „Mircea Eliade și Anul Nou” în „Istoria credințelor și ideilor religioase”,  redarea din arhive a Legendei lui Moș Crăciun, versificare de  Lăcrămioara-Iolanda Ivan (atenție gramatica!)  dar și a filelor de istorie despre localități ținutuale, Portari de lângă Vaslui, Portărești de lângă Bârlad, amândouă  “descălecate de către jupân Oan, portarul Sucevei”, puse în revista de față de prof.  Romeo Chelaru…

Utile pentru concursuri cu elevii careurile semnate de Serghei Coloșenco, mereu prezente  în presa bârlădeană  versurile semnate Alexandru Vlahuță.

Suficient de larg colectivul redacțional, mic numărul celor care semnează în Băcanii…

5 ianuarie 2017