n. 30 iul. 1894, Dorohoi – m. 18 martie 1964, Bucureşti

Poet, prozator,eseist, publicist. Studii: ciclul secundar la Liceul Naţional (1906-1910) şi la Liceul Internat „C. Negruzzi” (1910-1914) din Iaşi, Şcoala de Artilerie din Bucureşti (abs. cu gradul de sublocotenent), Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti (înscris 1913, diplomă de licenţă 1920). Participă la Primul Război Mondial luptând pe fronturile din Transilvania şi Moldova, fiind decorat cu „Steaua României” şi avansat la gradul de căpitan. În 1920 este încadrat ca supleant la Tribunalul din Turnu Severin, apoi pleacă la Cluj pentru a contribui la apariţia revistei Gândirea; în 1923 participă la un lung turneu de şezători literare prin ţară, organizat de revista Gândirea şi Societatea Scriitorilor Români. În 1930 face parte din Consiliul de direcţie al Teatrului Naţional din Iaşi; în 1934 este angajat ca funcţionar la Fundaţiile Regale; va mai deţine de asemenea şi funcţia de inspector oenolog al Statului. Paralel cu activitatea profesională are şi preocupări literare, colaborând cu versuri şi proză la diverse ziare şi reviste: Adevărul, Adevărul literar şi artistic, Albina, Astra, Ateneu, Bilete de papagal, Capitala politico-literară (debut cu versuri în 1916), Contemporanul, Crinul (debut ca epigramist, nr. 2 din 17 nov. 1919), Curentul, Cronica, Dimineaţa, Epigrama, Familia, Flacăra, Gazeta literară, Gândirea, Glasul patriei, Hiena, Însemnări literare, Lumea, Lumea literară şi artistică, Magazin, Rampa, Realitatea ilustrată, Revista Fundaţiilor Regale, România viticolă, Timpul, Tribuna, Ţara noastră, Universul literar, Viaţa Românească, Vremea, La Roumanie nouvelle şi Roumanie d’aujourd’hui. În colaborare cu Adrian Maniu, a scris feeria în versuri Rodia de aur, publ. în Viaţa Românească (nr. 7-9/ 1920) şi jucată pe scena Teatrului Naţional din Iaşi şi, aproape un deceniu mai târziu, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. Traduceri din literatura universală, cu predilecţie: N.V. Gogol, Prosper Merimée, J. Hašek, A. France, I.S. Turgheniev.

Mason, membru fondator al Lojii „Dimitrie Cantemir” din Iaşi, 1928.

Premiul Academiei Române pentru debut – Hronicul măscăriciului Vălătuc, 1928; Premiul Naţional pentru proză, 1937. În 1939 a fost rechemat la arme în Regimentul 24 de artilerie, aflat la Roman.

În anul 1960 Tribunalul Militar al Reg. a II-a Militară l-a condamnat la 6 ani de închisoare corecţională şi 3 ani de interdicţie pentru „uneltire contra ordinei sociale”, din cauza epigramelor cu caracter insultător la adresa unor personalităţi politice importante aflate la conducere. A fost eliberat înainte de termen.

Figurează în antologii de versuri şi proză: Antologia poeţilor de azi (vol. 2, Bucureşti, 1928), Antologia epigramei româneşti (ed.a 2-a, Bucureşti, 1934), Poezia ieşeană contemporană (Iaşi, 1968), Cu bilet circular (Cluj-Napoca: Dacia, 1974), Antologia poeţilor de azi… (Bucureşti: Albatros, 2000), Poezia română religioasă (Bucureşti: Editura Coresi, 2002), Academia liberă (Iaşi: Princeps Edit, 2005).

OPERA: Hronicul măscăriciului Vălătuc (pov. comice; Bucureşti: Cartea Românească, 1928; ed. a 2-a, rev. 1930, reed.1946; Bucureşti: Editura Tineretului, 1966; Cluj: Dacia, 1972; Iaşi: Junimea, 1989; Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1992; Bucureşti: Vremea, 2001), Trei fabule (Bucureşti: Bilete de papagal, 1928), Mici satisfacţii (schiţe umoristice; Bucureşti: Cartea Românească, 1931), Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai. Cu o scrisoare inedită de la Dante Alighieri (epigrame şi versuri satirice; Iaşi: Viaţa Românească, 1931), Un porc de câne (schiţe; Bucureşti: Naţionala-Ciornei, 1933; Bucureşti: Porus, 1992; 2002), Tămâie şi otravă (publicistică, 2 vol.; vol.1, Bucureşti: Naţionala-Ciornei, 1934; vol.2, Bucureşti: Cultura Naţională, 1935; reed. Timişoara: Editura de Vest, 1994; Iaşi: Vasiliana’98, 2008), Bercu Leibovici (schiţe şi nuvele; Bucureşti: Cultura Naţională, 1936; ed. a 2-a, Buc., 1942), Vin şi apă (catrene şi parodii; Bucureşti: Cultura Naţională, 1936; reed. Iaşi: Editura Fundaţiei „Neamul Românesc”, 1996), Caiet (versuri; Bucureşti: Fundaţia pentru literatură şi artă Carol II, 1938; ed. a 2-a, 1943), Berzele din Boureni (Bucureşti: Editura Tineretului, 1957), Versuri (Bucureşti: Minerva, 1972), Gastronomice (Bucureşti: Editura pentru turism, 1973; Bucureşti: Vremea, 2001; Bucureşti: Humanitas Multimedia, 2008), Inter pocula (epigrame; Cluj: Dacia, 1973), De re culinaria (Bucureşti: Sport-Turism, 1977; Bucureşti: Agora, 2011), In vino veritas (epigrame, parodii; Timişoara: Helicon, 1995), Bahice şi politice (epigrame; Bucureşti: Editura Victor Frunză, 1996), Epigrame şi alte rime vesele (Bucureşti: Humanitas, 1997), Pahare şi săgeţi (epigrame; Iaşi: Vasiliana’98, 2003).

Traduceri: V. G. Korolenco – Copiii subteranelor (Bucureşti: Editura Tineretului, 1952), S. Babaevschi – Fericirea lui Mitia (în colab.; Buc., 1954), N.V.Gogol – Opere, vol. 1-2 (în colab.; Buc., 1954-1955), Taras Bulba (ed. a 2-a, Buc., 1956, 1968, 1988), V. Ivanov – Nuvele; Povestiri; Amintiri (în colab.; Buc.: Cartea Rusă, 1955), Molière – Opere, vol. 2 (Buc.: E.S.P.L.A., 1955), J. Hašek – Peripeţiile bravului soldat Svejk în războiul mondial, vol. 1-2 (în colab.; Buc.: E.S.P.L.A., 1956), Prosper Merimée – Nuvele (Buc.: E.S.P.L.A., 1956), A. France – Istorie contemporană, vol.1: La umbra ulmului. Manechinul de nuiele (Buc.: E.S.P.L.A., 1958), Istorie contemporană: La umbra ulmului; Manechinul de nuiele; Inelul episcopal; Domnul Bergeret la Paris (Buc.: E.L.U., 1965), Prosper Merimée – Carmen (Buc., 1970), Tamango (în colab.; Buc.: Univers, 1971), Feminităţi;Tentaţia (Buc.: Gutenberg-Casa Cărţii, 1992), N.V. Gogol – În noaptea de Ajun (în colab.; Iaşi: Dab-Canova, [1991]).

REFERINŢE:

MURĂRAŞU,D. Istoria literaturii române. – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Cartea Românească, 1941; CIOCULESCU,S. Varietăţi critice. – Bucureşti: E.P.L., 1966; CROHMĂLNICEANU,OV.S. Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. 1. – Bucureşti: E.P.L., 1967; LEON,A. Umbre. – Iaşi, Junimea, 1970; MOŞESCU,O. Vitralii. – Bucureşti: Litera, 1971; MAFTEI,I. Personalităţi ieşene, vol. 1. – Iaşi: C.C.E.S., 1972; LOVINESCU,E. Istoria literaturii române contemporane: 1900-1937. – Bucureşti: Minerva, 1975; TEODOREANU,I. Masa umbrelor. – Iaşi: Junimea, 1983; ROTARU,I. O istorie a literaturii române, vol. 2. – Bucureşti: Minerva, 1972; vol. 3. – Bucureşti: Minerva, 1987; PIRU,AL. Varia, vol. 2. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1973; CIOCULESCU,Ş. Amintiri. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1975; HANDOCA,M. Al.O. Teodoreanu (Păstorel). – Bucureşti: Litera, 1975; MICU,D. „Gândirea” şi gândirismul. – Bucureşti: Minerva, 1975; DOCUMENTE din arhivele ieşene, vol. 3. – Bucureşti: Minerva, 1976; CIOCULESCU,S. Itinerar critic, vol. 3. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1979; ORNEA,Z. Tradiţionalism şi modernitate în deceniul al treilea. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1980; PIRU,AL. Istoria literaturii române de la început până azi. – Bucureşti: Univers, 1981; ABRUDAN-PANDELE,R. Al.O. Teodoreanu: schiţă monografică. – Bucureşti: Univers, 1985; MERCHES,D. Al.O. Teodoreanu (Păstorel): biobibliografie. – Iaşi: B.C.U. „Mihai Eminescu”, 1986; HANDOCA,M. Pe urmele lui Al.O. Teodoreanu-Păstorel. – Bucureşti: Sport-Turism, 1989; CĂLINESCU,G. Cronici literare şi recenzii, mai 1932 – decembrie 1933, vol. 2. – Bucureşti: Minerva, 1992; CĂLINESCU,G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. – Craiova: Editura Vlad & Vlad, 1993; ORNEA,Z. Înţelesuri. – Bucureşti: Minerva, 1994; BRUDAŞCU,D. Adnotări. Articole şi studii de istorie literară. – Cluj-Napoca: Editura Dokia, 1996; CIFOR,V. Caleidoscop critic. – Oradea: Cogito, 1996; ORNEA,Z. Fizionomii: medalioane de istorie literară. – Bucureşti: Nemira, 1997; PALEOLOGU,AL. Interlocuţiuni. – Bucureşti: Semne’94, 1997; PĂSTOREL şi corespondenţii săi/ed. de Rodica Pandele. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1998; ULMU,B. Păstorel. – Iaşi: Institutul European, 1998; HRIMIUC-TOPORAŞ,GH. Atelier de istorie literară. – Iaşi: Junimea, 1999; VIANU,T. Arta prozatorilor români. – Bucureşti: Editura 100+1 Gramar, 2000; FÂNTÎNERU,C. Deschideri. Critică şi istorie literară. – Piteşti: Paralela 45, 2001; RÂPEANU,E. Epigrama în literatura română. – Braşov: Editura Dealul Melcilor, 2001; SADOVEANU,I. Cărţi şi idei, vol.1 – Bucureşti: Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2001; NEGOIŢESCU,I. Istoria literaturii române (1800-1945). – Ed. a 2-a. – Cluj-Napoca: Dacia, 2002; CRISTEA-ENACHE,D. TEODOREANU, Al.[exandru] O. în Dicţionarul scriitorilor români, vol. 4: R-Z. – Bucureşti: Albatros, 2002; PANAITESCU,V. Humorul (sinteză istorico-teoretică), vol. 2. – Iaşi: Polirom, 2003; FĂGET,M. Al.O. Teodoreanu-Păstorel – în „penumbră”. – Bucureşti: Editura Societăţii Scriitorilor Români, 2005; SASU,A. Dicţionarul biografic al literaturii române, vol. 2: M-Z. – Piteşti: Paralela 45, 2006; MECU,N. TEODOREANU, Al.[exandru] O. în Dicţionarul general al literaturii române, vol. 6: S-T. – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2007; POPA,M. Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. 1. – Bucureşti: Semne, 2009; ROTUNDU-DÂNGEANU,I. Masoneria botoşăneană: scurt istoric. – Botoşani: Agata, 2009; MANDACHI,D. Dicţionarul personalităţilor dorohoiene. – Botoşani: Quadrat, 2012.

*

CIOCULESCU,Ş. „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, Adevărul, nr. 13823, 1929; JIANU,I. „Rodia de aur”… la Teatrul Naţional, Adevărul literar şi artistic, nr. 459, 1929; SUCHIANU,D.I. „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, Viaţa Românească, nr. 12, 1929; ARGHEZI,T. Mizerie şi Noroc, Adevărul literar şi artistic, nr. 660, 1933; BOZ,L. La un pahar de bere, Adevărul literar şi artistic, nr. 636, 1933; CĂLINESCU,G. „Tămâie şi otravă”, Adevărul literar şi artistic, nr. 723, 1934; nr. 791, 1936; CIOCULESCU,Ş. AL.O. Teodoreanu, Adevărul, nr. 15858, 1936; DEMETRESCU,R. „Tămâie şi otravă”, Pagini literare, nr. 3-4, 1934; nr. 3-4, 1936; BLAZIAN,H. De vorbă cu domnul Al.O. Teodoreanu, Adevărul literar şi artistic, nr. 635, 1938; CĂLINESCU,G. „Caiet”, Adevărul literar şi artistic, nr. 896, 1938; SUCHIANU,D.I. Poeziile lui Păstorel Teodoreanu, Viaţa Românească, nr. 3, 1938; TZIGARA-SAMURCAŞ,S. „Caiet.Versuri”, Convorbiri literare, nr. 1-5, 1938; MANIU,A. Al.O. Teodoreanu, Gazeta literară, nr. 13, 1964; PALEOLOGU,AL. Al.O. Teodoreanu, Contemporanul, nr. 13, 1967; VULPESCU,R. Al.O. Teodoreanu, Ateneu, nr. 3, 1967; TOMOZEI,GH. Un mare risipitor: Al.O. Teodoreanu, Luceafărul, nr. 2, 1969; BOTEZ,D. Păstorel, Argeş, nr. 2, 1970; FIROIU,V. Păstorel la „Moara şuetelor”, Argeş, nr. 7, 1970; RUSSU-ŞIRIANU,V. Miniaturi cu Păstorel, Contemporanul, nr. 14, 1970; ATANASIU,V. „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, România literară, nr. 25, 1972; ATANASIU,V. „Versuri”, România literară, nr. 34, 1972; PIRU,AL. Poezia lui Al.O. Teodoreanu, România literară, nr. 35, 1972; CIOCULESCU,Ş. Păstorel, gastronom, România literară, nr. 30, 1973; CRĂCIUN,V. Păstorel Teodoreanu, România literară, nr. 52, 1973; RADIAN,S. „Versuri”, Viaţa Românească, nr. 1, 1973; CIOPRAGA,C. Al.O. Teodoreanu, prozatorul, Cronica, nr. 11, 1974; PANDELE,R. Un dramaturg nenorocos, Manuscriptum, nr. 1, 1978; PANDELE,R. Debutul poetic al lui Al.O. Teodoreanu, Revista de istorie şi teorie literară, nr. 3, 1985; BEJENARU,I. Al.O. Teodoreanu, Caiete botoşănene, nr. 12, 1986 (Ateneu); ORNEA,Z. Proza lui Păstorel Teodoreanu, România literară, nr. 18, 1989; PIRU,AL. Păstorel, SLAST, nr. 17, 1989; BRUDAŞCU,D. AL.O. Teodoreanu şi AL. Rosetti – Scrisori către O. Goga, Ramuri, nr. 3, 1990; ORNEA,Z. Păstorel Teodoreanu, România literară, nr. 40, 1992; BUZAŞI,I. Al.O. Teodoreanu-Păstorel într-o evocare inedită, Tribuna, nr. 48, 1994; CIOPRAGA,C. Păstorel – un personaj de o perfectă distincţie, Cronica, nr.14, 1994; COTEA,V. Păstorel şi oenologia…, Dacia literară, nr. 14, 1994; DAN,I. O şampanie a spiritului, Cronica, nr. 14, 1994; DATCU,I. Al.O. Teodoreanu în scrisori, Steaua, nr. 7-8, 1994; DATCU,I. Însemnări despre Al.O. Teodoreanu, Literatorul, nr. 23-25, 1994; DORIAN,G. Centenar – Al.O.Teodoreanu alias Păstorel, Jurnalul de Botoşani, nr. 51, 1994; DORIAN,G. Păstorel, „duşman al poporului”, Contrapunct, nr. 10, 1994; LAŞCU,H.I. „Tămâie şi otravă”, Caiete botoşănene, nr. 1-2, 1994; LEON,A. Parcă l-am cunoscut dintotdeauna, Cronica, nr. 14, 1994; ZAIŢ,M. Alexandru Teodoreanu alias Păstorel, Caiete botoşănene, nr. 1-2, 1994; STANCA,H. Păstorel şi revista lui, Apostrof, nr. 7-8, 1996; DECIU,A. Păstorel, ,,Epigrame şi alte rime vesele”, Dilema, nr. 262 (supl. nr. 4), 1998; ISTRATE,G. Păstorel, epigramistul, Dacia literară, nr. 2, 1998; STANOMIR,I. Epigramistul bine temperat, Luceafărul, nr. 3, 1998; OPRIŞ,I. Pedepsirea lui Păstorel, Dacia literară, nr. 1, 1999; DAN,I. „Fenomenul”Păstorel, Dacia literară, nr. 5 şi 6, 2005; HÎNCU,D. Un dejun la Capşa… şi fărâmituri de la cină, România literară, nr. 51/52, 2005/2006; DAN,I. Publicistica lui Al.O. Teodoreanu, Dacia literară, nr. 2 şi 3, 2006; BASILIADE,G.C. O legendă adevărată: Păstorel Teodoreanu, Caiete critice, nr. 1/2, 2007; GHIŢĂ,C. Profund şi vast ca un Atlantic: Iorga, ironizat de Păstorel, Adevărul literar şi artistic, nr. 882, 2007; PIENESCU,G. Al.O. Teodoreanu, România literară, nr. 27, 2007; KRIZSANOVSKI,I. Al.I. Teodoreanu – epigramist, Poesis, nr. 9-10, 2008; MIRONESCU,D. Craii lui Păstorel. De la „savoir vivre” la „savoir mourir”, Ex Ponto, nr. 3, 2008; VASILACHE,S. Între pahare, România literară, nr. 6, 2009.