Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

15 Ianuarie 2021 la Dej

Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.1 (145), Ianuarie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


15 Ianuarie 2021 la Dej

Primit pentru publicare: 16 Ian. 2021
Autor: Prof.
Gheorghe GIURGIU, Dej, județul Cluj
Publicat: 16 Ian. 2021
© Gheorghe Giurgiu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

15 Ianuarie 2021 la Dej

În dimineața zilei de 15 Ianuarie 2021 am citit cu multă plăcere ediția specială Al. Florin Țene din ”Confluențe literare” : ”Poeziile lui Eminescu – izvor de inspirație pentru compozitori”. Un articol foarte bine documentat și binevenit, această temă fiind puțin abordată. Sunt necesare aceste raze de lumină de Ziua Culturii Naționale, mai ales că această sărbătoare nu se desfășoară sub cele mai favorabile auspicii. Pe lângă pandemie, se manifestă unele atitudini răuvoitoare, atât față de ”poetul nepereche”, Mihai Eminescu, cât și față de specificul național românesc în cultură, față de națiune și cultură, în general.
Despre Eminescu, George Călinescu spunea că este ”cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”, iar noi trebuie să prețuim atât pe Eminescu, cât și cultura și națiunea română. Românii trebuie să participe la dialogul între națiuni prin identitatea lor națională și culturală.
Azi, 15 Ianuarie 2021, în condiții de pandemie, la Dej a avut loc o festivitate la bustul lui Mihai Eminescu, creație a sculptorului Ion Lucian Murnu și dezvelit în 14 ianuarie 1993.
În 15 mai 1996 am participat la dezvelirea unei plăci comemorative cu efigie Eminescu, realizată de sculptorul clujean Vasile Rus-Batin, pe peretele Școlii Nr. 3, Dej, azi Școala Gimnazială ” Mihai Eminescu”, Dej. Pe această placă se află o inscripție cu următorul conținut: ”În drumul său de la Cernăuți la Blaj, ”făcându-și pelerinajul românesc cu bățul în mână”,Mihai Eminescu a poposit la Dej în mai 1866”.
O altă bucurie pe care mi-a adus-o ediția specială Al. Florin Țene din ” Confluențe literare” este referirea la compozitorul dejean Guilelm Șorban. Spun dejean, întrucât Guilelm Șorban s-a născut la 10 februarie 1876 la Arad, dar cea mai rodnică perioadă a vieții a trăit-o la Dej: din 11 octombrie 1901, până la 7 iulie 1923, când a decedat, fiind înmormântat în Cimitirul Dealul Florilor din Dej.
Casa compozitorului, dr. Guilelm Șorban s-a aflat în Dej, pe strada Mihail Kogălniceanu, nr. 49, dar a fost demolată în iulie 1986 , odată cu casele altor personalități dejene, de către autoritățile comuniste, pe locul lor ridicându-se blocurile din Cartierul 1 Mai. Înainte de demolare, de pe casă s-a recuperat placa comemorativă din bronz, cu efigie, creație a sculptorului Vasile Rus-Batin, pusă în 1976 și care avea următorul conținut: ”În această casă a locuit compozitorul ardelean G. Șorban, autorul cântecului ” Mai am un singur dor”, care a fost cântat de toate neamurile pământului”. Emil Lazăr, în cartea ”Someșeni uniți în spiritul Eminescu”, Editura ASTRA, Dej, 1999, la pagina 298 precizează că o placă comemorativă cu același conținut a existat pe această casă, dar a fost distrusă în timpul ocupației hortyste a Ardealului de Nord. După demolarea casei, placa comemorativă pusă în 1976 a fost reașezată pe o altă casă a familiei Șorban din satul Stoiana, comuna Cornești, județul Cluj, prin grija fiului compozitorului, prof. univ. dr. docent Raoul Șorban.
Cine se plimbă în Pracul Mare din Dej poate admira bustul compozitorului Guilelm Șorban, dezvelit la 26 iunie 1971. Autorul bustului este tot sculptorul Vasile Rus- Batin.
Un alt monument ”G. Șorban”, numit ”Lira”, realizare a aceluiași sculptor, Vsile Rus-Batin , soclul fiind conceput de arhitectul dejean Dorin Munteanu, a fost dezvelit în zona fostei case demolate, cu ocazia comemorării a 75 de ani de la moartea compozitorului , la 7 iulie 1998, din inițiativa ASTRA Dej, Despărțământul ”Dr. Teodor Mihali”.
Dejul și dejenii au organizat foarte bine, în februarie 1976 Centenarul nașterii compozitorului Guilelm Șorban, care a compus muzica unor cântece pe versurile lui Mihai Eminescu, a lui George Coșbuc, dar și a altor poeți. Cântecele ”Mai am un singur dor”, ”Pe lângă plopii fără soț”,”Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?”Pe umăr pletele-i curg râu”,”Dorurile mele”, ”De-aș avea”, ”Nu mai sunt pe luncă flori…”,”Eu mă duc, codrul rămâne…”,”Cine n-are dor pe vale”,”Cucuruz cu frunza-n sus”, vor dăinui de-a lungul generațiilor. Pe melodia cântecului ”Cucuruz cu frunza-n sus” se cântă Imnul Statului Izrael.
Dintre comunicările prezentate la sesiunea organizată în cadrul Centenarului , amintim:”Locul lui G. Șorban în cultura muzicală românească din Transilvania” (prof. Zeno Vancea), ”Guilelm Șorban-omul și artistul” (George Sbârcea), ”Personalitatea lui G. Șorban exprimată prin compozițiile sale pentru pian” (conf. univ. Enea Borza), ”Compozitorul G. Șorban-om de adsministrație și cetățean patriot” (prof. Emil Lazăr).
Dr.Guilelm Șorban a fost, după Marea Unire, primul subprefect român al fostului județ Someș (Comitatul Solnoc-Dăbâca), prefect fiind tribunul național, dr. Teodor Mihali. A fost și prefect al județului Someș între 1 și 28 ianuarie 1922.
În cadrul Centenarului nașterii compozitorului a urmat un concert cu piese din creația lui G. Șorban, sub conducerea muzicală a profesorilor Teodor Sechei și Tiberiu Morariu.
Creația compozitorului Guilelm Șorban a fost cunoscută și în afara granițelor României. În 1896 apar la Leipzig, iar în 1900 la Viena, ”caietul” cu ”Zece cântări poporali româneșci” și ” Albumul de compoziții românești”. Tot la Leipzig apare și cartea poștală cu liedul ”Mai am un singur dor”.
Deși compozitorul Guilelm Șorban este puțin cunoscut, Al. Falorin Țene nu uită să-l menționeze între compozitorii care au pus pe muzică versurile lui Eminescu și adaugă că ”descinde dintr-o veche familie nobiliară românească din Ardeal, atestată încă din 1266, printr-o diplomă a regelui Bela al IV-lea”.
Compozitorii care au folosit în creațiile lor muzicale versurile lui Eminescu, printre care și dejeanul Guilelm Șorban s-au convins că ”poemul eminescian are acea transparență firească a discursului devenit o dată în plus creator de mister poetic și metaforă subtilă”, cum foarte frumos spune poetul și jurnalistul Al/ Florin Țene.
Să ne bucurăm de Ziua Cultuyrii Naționale și de aniversarea a 171 de ani de la nașterea inegalabilului Mihail Eminescu !
Să întreținem, să dezvoltăm și să promovăm cultura românească, așa cum fac și celelalte națiuni ale lumii, inclusiv marile puteri!
Dumnezeu să ne ajute și să ne binecuvânteze !
Dumnezeu să binecuvânteze România !

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.640 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5