Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

26 OCTOMBRIE 1497, MOLDOVENII CONDUŞI DE ŞTEFAN CEL MARE ÎNVING POLONII LA CODRUL COSMINULUI

Rade; PandelicaPrimit pentru publicare: 24 oct.2015
Autor: Pandelica RADEȘ
Publicat: 24 oct.2015

26 OCTOMBRIE  1497


MOLDOVENII  CONDUŞI  DE ŞTEFAN  CEL  MARE  ÎNVING  POLONII  LA CODRUL COSMINULUI

 

«În Codrul Cosminului, dacă pui urechea la pământ, cu puţină autosugestie, în freamătul Codrului, „auzi” comenzile date de Ştefan Vodă în timpul bătăliei, „auzi” ţipetele disperate ale polonezilor nimiciţi peste care se înalţă, precum un imn al biruinţei, chiotele de bucurie ale victorioşilor arcaşi moldoveni.

În faţa unui astfel de moment înălţător, Codrul tresare! Dealul şi valea stau cuminţi şi ascultă, iar tu, cititorule, ascultă împreună cu ei şi mândreşte-te, căci eşti urmaş al acestor viteji.»

Omagiez data de 26 octombrie 1497, în amintirea bătăliei pe care a avut-o Ştefan cel Mare cu polonii, în Codrul Cosminului. Pacea s-a încheiat abia în 1499. Precizez că este ultima bătălie dusă de Ştefan. Dar să vedem cum s-au petrecut lucrurile. Feudalii poloni reprezentând cel mai puternic stat feudal din Europa la acea vreme, au organizat o diversiune. L-au sfătuit pe Ştefan Vodă să plece cu oastea, spre Cetăţile de la Gurile Dunării, urmând ca să vină şi ei acolo şi împreună, să elibereze aceste Cetăţi. În realitate, polonii vroiau ca Ştefan să-şi ducă oastea departe de Suceava, ca ei să vină, rapid şi s-o cucerească. Ştefan cunoscând viclenia polonilor, prin solie, i-a rugat să plece ei, mai întâi, iar când vor ajunge la Cetăţi, va veni şi el, rapid, având în vedere distanţa mică dintre Suceava şi Cetăţile stăpânite de turci. Ştefan pune iscoade care să urmărească orice mişcare a polonilor şi află că de fapt, ei se îndreaptă spre Suceava. În aceste condiţii, pe 28 august 1497, Ştefan părăseşte Suceava, se îndreaptă, în grabă spre Roman unde chemase ţărănimea, ca s-o instruiască. În 26 septembrie 1497, polonii încep asediul Cetăţii Suceava care va rezista, ducând la epuizarea şi înfometarea oastei polone, ceea ce o face să părăsească Suceava şi să se retragă spre Polonia. Însă nu respectă condiţia pusă de Ştefan ca să se întoarcă pe acelaşi drum pe care au venit şi pe care au pârjolit totul. În această situaţie, Ştefan îi aşteaptă în Codrul Cosminului, în ziua de 26 octombrie 1497. După ce aproape întreaga oaste poloneză a pătruns în Codru, călăreţii moldoveni le-au închis calea spre Polonia, în timp ce Ştefan dădu atacul din spate şi din flancuri. Astfel, polonii au fost prinşi, ca într-un cleşte şi nimiciţi. Cronicile vremii spun că mulţi copaci au fost tăiaţi până aproape de coajă, iar acum, au fost prăvăliţi peste polonezi. O imensă pradă de război a căzut în mâna moldovenilor.

De ce şi-a ales Ştefan Vodă ziua de 26 octombrie, pentru a da bătălia hotărâtoare? Pentru că urcându-se pe tron, în 12 aprilie 1457, şi-a ales doi sfinţi războinici care să-i ocrotească domnia. Pentru perioada primăvară – vară, a fost ales Sfântul Gheorghe, iar pentru toamnă – iarnă, Sfântul Dumitru. Ştefan a dorit ca Sfântul Dumitru, în ziua sărbătoririi sale, să lupte alături de oastea moldovenilor. În legătură cu această victorie răsunătoare a lui Ştefan Vodă, acolo unde a avut loc bătălia, există un stejar secular despre care tradiţia populară spune că a fost martor la eveniment. Stejarul acesta se numeşte Stejarul lui Ştefan Vodă şi este locul de întâlnire al românilor din zonă, în a doua zi de Paști a fiecărui an. Despre aceste întâlniri precum şi despre ceea ce este amenajat acolo, ştie orice locuitor al zonei. Aşa că eu care am participat de câteva ori la aceste întâlniri, am simţit nevoia să mă exprim în versurile ce formează balada pe care am pus-o pe muzică „Stejarul lui Ştefan Vodă”, precum şi poezia „Codrul Cosminului «vorbeşte»”. Le redăm în continuare!

Stejarul lui Ştefan Vodă

variantă

 

Pe un deal fălos,

Lâng-un sat frumos,

într-un codru des

Şi greu de purces,

Ştefan se opreşte

Şi se odihneşte,

Căci Măria Sa

A dus luptă grea,

La Cosmin în vale,

Pe ascunsa cale

 

Dar un stejărel,

Fraged, subţirel,

Coama şi-o înclină,

Dar nu pân-la tină!

Se-apleacă-nspre Domn,

Să-i aducă somn,

Linişte, răcoare,

Vis de vânătoare,

Şopot de izvoară,

Dorul greu de Ţară

 

Azi, acel stejar

Strajă-i la hotar!

La hotar nedrept

Ce-i un junghi în piept.

O sârmă-nghimpată

Rupe fiu, de tată

Şi mamă, de fiică,

Ţara o despică

E-un hotar hain,

Tras de braţ străin

 

Tu, bătrân oştean,

Cheamă-l pe Ştefan!

Fii hatmanul său,

Ca s-ajuţi la greu:

Hotar să nu fie

Până în vecie

Şi să ne unim,

Un popor, să fim!

Iar, de-avem nevoi,

Mai uşor e-n doi!

Codrul Cosminului „vorbeşte”

Aici, în Codrii lui Cosmin,

Ştefán, s-a scris al tău destin,

Dar şi-al Moldovei tale.

 

Aicea, leşii cei trufaşi

Au fost striviţi de-ai tăi arcaşi,

Pe fugă-apoi, i-au pus

 

Şi toată prada au pierdut,

C-au jefuit tot ce-au văzut

În drum spre ţara lor.

 

Dar azi, urmaşii tăi, Ştefan,

S-adună-aicea an de an,

Lângă Stejarul.

 

Vin cu drapele tricolore

Şi plâng, şi cântă-n dorul Ţării,

Pe tine, te slăvesc!

 

Cu ei, am fost şi eu, cândva,

Moment ce nu îl pot uita,

C-a fost înălţător!

 

Şi am jurat lângă Stejar,

Să lupt, ca ei să fie iar,

La Ţara ta, Ştefán!

 

                                                                                 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 36 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5