Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Sub egida Ligii Scriitorilor şi a Editurii NAPOCA NOVA a apărut: Un monument spiritual dedicat Centenarului: Antologia CASA MEA, ROMÂNIA MARE

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Sub egida Ligii Scriitorilor şi a Editurii NAPOCA NOVA a apărut: Un monument spiritual dedicat Centenarului: Antologia CASA MEA, ROMÂNIA MARE

Primit pentru publicare: 30 Sept. 2018
Autor: Al. Florin ȚENE, Președintele national al Ligii Scriitorilor Români
Membru al Academiei Americană Română de Cultură și Știință
Publicat: 02 Oct. 2018

Editor: Ion ISTRATE

Apariţia monumentalei antologii , intitulată”Casa mea, România Mare “, editată sub egida Ligii Scriitorilor de către Editura Napoca Nova, subintitulată “Antologia Centenarului Marii Uniri (1918-2018 ) “, este  încă o dovadă a iubirii de neam şi Ţară a scriitorilor români de pretudindeni.
Un mare merit în realizarea acestei lucrări de excepţie, din punct de vedere literar, bio-bibliografic, editorial şi estetico-tipografic, îl are scriitoarea şi editoarea Voichiţa Pălăcean –Vereş, care cu talent şi dăruire a purces la realizarea acestei mari antologii realizată la propunerea scriitorului Al.Florin Ţene, preşedintele national al Ligii Scriitorilor.

Făcând parte din tradiţionala serie de antologii editate, de-alungul anilor, de Editura Napoca-Nova, prezenta lucrare cu formatul A4, având numerele 19-20(3-4/ 2018), cuprinde 67 de scriitori, membrii unor asociaţii de profil, sau nu, şi Academie, deschzându-se în ordine alfabetică cu poetul şi epigramistul Eugen Albu. Fiecare autor este prezentat cu fotografie şi o fişe bio-bibliografică selectivă, astfel lucrarea se înscrie şi într-o succintă istorie a literaturii române contemporane în anul Centenarului. Dacă Veronica Balaj  publică articole despre evenimentele de pe frontul Marelui Război, Antonia Bodea recenzează cartea lui Ion Benche ”Colb de sat, raniţă de soldat; Patria din cuvânt“, iar Elena Buică din Toronto-Canada, pe câteva pagini relatează “Ecouri ale zilei de 1 Decembrie 1918.Grupajul de versuri ale lui Eugen Coţa sunt un seismograf care înregistrează vibraţiile eului la amintirile copilăriei.Doamna academician Ştefania Kory Calomfirescu relatează “Despre marele profesor Valeriu Lucian Bologa, cel mai mare istoric al medicinei româneşti “, iar dr.Ionuţ Ţene publică articolele, la paginile 226-229:”Nicolae Labiş-ucis de propriul demon? “, “În perioada interbelică se vorbea româneşte la Universităţile din Paris “ şi “Perpessicius  – Un critic dedublat “. Mariana Zavati Gardner, scriitoare din Anglia, dedică un ciclu de poezii Marelui Eveniment de la 1 Decembrie 1918, intitulat“Îţi aminteşti? O sută de ani… “, iar Titina Nica Ţene prin poeziile sale retrăieşte memoria clipei. Pe când Iulian Patca prin poeziile sale deschide o adâncime a perspectivelor ontologice, prin o sensibilitate deosebită, iar în proza “Peisaj cu sălcii în toamna “descoperim aceaşi sensibilitate maladivă în trăirile personajelor la un început de septembrie.Poeziile semnate de Gavril Moisa păstrează “parfumul” poeziilor patriotice ce se constituie într-un imn dedicat “Ceasului Uniri,, ce bate în inimile fiecărui român, pe când madrigalele selectate de la autorii din ţară de către Silvia Popescu sunt clipe de iubire faţă de Marea Unire.Ion Constantinescu prin proză, poeziile satirice, fabulă, inclusiv epigrame, plonjează în actualitate, acestea fiind adevărate lecţii de morală, în timp ce Lucia-Elena Locusteanu descrie un moment din viaţa sa, lecţie şi pentru cititori.

Voichiţa Pălăcean-Vereş, exigentă cu propria opera, îşi publică un fragment “Paie şi beţişoare “din romanul (Curcubeul) ce il are în lucru. Textul condensat şi stufos relevă viaţa de familie a unei cadru didactic. A doua povestire publicată “Norocosul pui de cuc “ şi cronica la cartea „Zâmbetul clepsidrei” de Gavril Moisa, ne descoperă o scriitoare polivalentă ce abordează cu talent diferite genuri literare.
Poeziile medicului Iustinian Gr.Zegreanu ne evidenţiază un poet care iubeşte visul prin dezlegarea metafizică de real, un poet ce înţelege filozofia, întrucât oniricul la el este un real absolut şi integrator.
Ar fi multe de spus despre lucrările scriitorilor selectaţi cu mare exigenţă de către Voichiţa Pălăcean-Vereş,   dar spaţiul nu ne permite.
Această monumentală lucrare înveşniceşte în cuvânt sentimentul patriotic, IUBIREA faţă de neam şi Ţară al scriitorilor în anul Centenarului.

 

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.570 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5