Teodor EPURE
NECAZURI…
Viața omenirii nu e ca pe roze,
Zilele ei sunt azi numai nevroze,
Necazurile neașteptate vin pe rând
Trezindu-se-n față cu dușmani atacând.
Peste tot pământul e pătat de sânge,
Un geamăt în depărtare se frânge,
Oameni uciși, aruncați la margini de drum,
Sufletele lor se îneacă în fum.
Printre exploziile de obuze
Cu pumnii strânși și cu uscate buze
Vede în față aprig inamicul
Care are pe cap,bine strâns,baticul.
Moartea se strecoară fără remușcări
Și pe străzi și în spitale sau în gări
Vine o dată și face nedreptăți
În războaie grele din diverse părți.
Norii cu păcatele omenirii,
Au creat sincope întregi, iubirii
Sufletele îndoliate așteaptă
Să coboare pe pământ pacea, dreaptă.
Puțini copii vor fi din nou la școală,
Casa a rămas acum aproape goală
O, doamne, salvează-i cu a ta putere
Ajută-i și apără-i, de durere.
E timpul să nu uităm sângele vărsat
Să prețuim viața cu darul ei curat
Să vedem seninul vieții din ochii vii,
Să trăim în pace alături de copii.
Similare