Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

 D-aia!

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

      D-aia!

Primit pentru publicare: 04 Sept. 2018
Autor: Prof. Vasile LEFTER
Publicat: 07 Sept. 2018
Editor: Ion ISTRATE

     .

.

.

Se pare că poporul meu a descoperit secretul tuturor problemelor,indiferent de planul în care se manifestă.Când vrem să răspundem la o întrebare dificilă ,putem folosi o formulă simplă.De ce nu cad norii? Răspuns sigur’` D-aia!”

    Râdem ,râdem, dar scroafa e moartă-n coteț. La propriu! Nenorocita asta de pestă porcină,adusă sau indusă ,ne-a terminat o bună parte din sectorul zootehnic. România a devenit țara marilor nenorociri.Am trecut prin boala vacii nebune,apoi prin gripa aviară,acum prin pesta porcină venită chipurile din Africa și lucrurile nu se opresc aici.La granițe se așteaptă o nouă epidemie care să decimeze micile rumegătoare.Tomatele românilor sunt mâncate de molii,în timp ce în Spania oamenii se bat cu roșii,sărbătorind Tomantino. Cineva acolo sus nu ne mai iubește sau cineva aici jos ne poartă sâmbetele.Trebuie să fim pregătiți! Ar putea urma pesta caprină,nechezatul cabalin,măcăitul rațelor,gâgâitul gâștelor,tremuratul iepurilor,mugetul bivolițelor și câte și mai câte. Să vină toate ,că la noi se poate. Băieții buni își râd în barbă, calculând viitoarele comisioane. Bunica mea ar fi spus din suflet. Nu le-ar mai muri mulți înainte!

        Vine echipa de șoc în curtea gospodarului,se uită la grăsunul de 100 de kg. îl trece pe hârtie cu vreo 40,considerând că ar fi putut slăbi din cauza bolii.Nu se iau probe,deoarece sunt costisitoare.Europa e pregătită să ne arunce resturile de la masa bogaților.Ca să recuperăm din pagube,eu aș dori solidaritate din partea politicienilor cu salarii în euro.Câte 5000 de euro de la fiecare,salariu pe o lună,și nu am exagerat,și s-ar mai scoate din pagube. Pentru început ar fi binișor! E cineva împotrivă?Se abține cineva? Eu știu din tradiția politică românească un lucru simplu. În vremuri grele, toți trebuie să fim solidari. A devenit un coșmar imaginea oamenilor îmbrăcați în alb care umblă în haită prin satele românești ca în vremea zaverei. Ai porc? Ai gripă! La groapă cu el! Unii au zis că e terorism ecologic. Eu aș zice că este atentat la siguranța națională! Bat din palme vânzătorii de neam și contractează deja importuri masive de carne de porc din țările europene care au pus la graniță” Pe-aici nu se trece!” Guvern slab,parlament de doi bani,un popor lăsat de izbeliște pentru bunăstarea unor profitori, mincinoși, vânzători de neam,fără deosebire de culoare politică. Importăm de toate! Nu am putea importa și niște oameni de stat cu har și dar? Mă doare foarte mult decăderea demnității neamului meu. Am avea nevoie de 100 de bărbați de stat cu sânge românesc și nu am mai pierde timpul cu protocoale secrete,cu DNA,cu demiteri,cu măști chirurgicale în parlament! O sută de români adevărați ar putea pune capăt abuzurilor,escrocheriilor,minciunilor.Fiecare ales local ar trebui chemat de urbe în piața publică și tras la răspundere.Aleșii nu sunt unșii lui Dumnezeu pe pământ.Oare acest popor nu se poate deștepta?Atunci de ce prin imn clamăm mereu „Deșteaptă-te române?” Ce-ar fi să schimbăm timpul verbului din primul vers? În loc de imperativ , să folosim viitorul indicativ!Te vei deștepta ,române? Adverbul de timp  ca răspuns să fie “`Acum!”

     De multe ori mă întreb dacă nu cumva ministrul agriculturii transmite un mesaj subliminal când promovează oaia. În popor circulă zicerea „Ești oaie cachie!”Să fim noi, românii, doar niște oi mânate de la spate de niște ciobani proști, care din “Miorița” au înțeles că trebuie să moară, dacă le e scris?

       De ce promovăm oaia? D-aia!

                                                    



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania