Fabulă despre renumita gripă porcină

[Sau fals tratat despre cum trebuie să… (nu) ne informăm despre gripa porcină]

Creaţie cu accente din Mistreţul cu colţi de argint de Ştefan Augustin Doinaş dedicată bunului prieten Gh. Hreapcă, Botoşani.
Supărat nevoie mare, spume Dunăre la gură,
Un mistreţ îmi povesteşte, rău călcat pe bătătură,
Printre dinţii “puşi”, din aur… (numai colţii din argint!)
O păţanie recentă. Caut să-l redau succint.

…Vrând să ştiu ce e cu gripa şi, mai mult, cum o să fie,
Nu demult, acum o lună, am făcut o nebunie,
Când, trecând prin piaţa mare, m-am oprit la ‘nea Andrei,
Cel cu papagalul verde şi planete câte vrei…

Pe planeta ce am tras-o, îmi spunea în trei cuvinte:
Că: “Porcina va apare, fii atent şi ia aminte,
(Este fără îndoială, zero dubii nu încap,
Şi le spune şi la alţii… să le intre bine-n cap!),

Doar atunci şi numai dacă se produce un impact:
Omul, pasărea şi porcul, dacă intră în contact,
Omu-i nea’ Andrei, desigur, pasărea e papagalul,
Tu, care ai tras «planeta», eşti… al treilea, animalul!”

La o zi după aceea, am făcut «gripa porcină»,
(Febră, greţuri şi frisoane)… ce cu moartea e vecină.
De atunci, eu, niciodată, nu citesc nici un “papirus”,(*)
Nici ziare, nici reviste… să dea gripa-n el de virus… :-)))

(*) Cu o recomandare aparte pentru persoanele care suferă de suingripofobie…