Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
ACESTA SUNT EU
Teodor EPURE
ACESTA SUNT EU
Sunt mai presus de spini și de veacuri răscruce
Sunt oglindă veche, nu minte, dar străluce,
Sunt mai presus de norii mereu învolburați
De furtunile oarbe și de orice pirați.
De mic am ales copacii-n care m-am urcat
Să culeg cireșe pentru care am optat,
Să mă așez încet pe crengile lor fine
Ce se înălțau spre cer ca niște feline.
Văd prunii albi cărora bunicul le spunea
Cuvinte de mângâiere și se bucura
De crengi dezbinate de atâta rodire
Când între ei nu era vreo deosebire.
Văd și cei douăzeci și doi de nuci viguroși
Care au crescut coroană în coroană deși
Prin frunza umbră greu cu piciorul am trecut
Fabuloase amintiri demne de reținut.
Sunt omul acestor locuri unde am crescut
Chiar dacă acești copaci acum au dispărut
Și pe care nu-i mai îmbiază lumina,
Nu le mai cântă ploile ca-ntotdeauna.
Timpul aleargă necruțător, se prăvale,
Aleargă fără frâie și fără zăbale,
În toți anii am adunat de toate-n mine
Neîmpăcări,succese,spaimă și iubire.
M-am risipit în logodna ultimului nor,
De satul natal, părinți, frați și surori mi-e dor
De străbunici și alții pe care nu-i mai știu
Și când voi afla, va fi desigur prea târziu.
Nările mele de-ntelectual obosit,
Răsuflarea brazdelor întoarse au simțit,
Fluieratul unui vânt subțire-am ascultat,
Și am plimbat amintirea la tot ce-am visat.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania