In memoriam Nicolae Dinescu !

Venirea primăverii aduce cu sine soare, păsări călătoare, un aport de energie pozitivă și renașterea naturii. Este momentul să ne dezmorțim și să pornim la drum.”  Primăvara este timpul pentru planuri și proiecte.” – Lev Tolstoy. Pentru al cincilea an consecutiv, o delegație de vâlceni a continuat proiectul „Pe urmele marilor ierarhi vâlceni Justinian Patriarhul şi Bartolomeu Mitropolitul”. Evenimentul a debuta cu un popas la Mănăstirea Cozia unde a fost înălțată o rugăciune, a continuat cu o vizită la Mănăstirea Dumbrava din județul Alba unde maica stareță Mina a prezentat istoricul sfântului lăcaș. La Cluj, împreună cu doamna Mariana Păun, am fost invitate pentru un interviu de doamna Simona Vlasa în studiourile Radio „Renașterea”. A urmat vizitarea mănăstirii Nicula unde Bartolomeu Anania, mitropolit al Clujului, şi-a găsit a doua casă.Prelatul a terminat aici de tradus Biblia în versiunea sa, şi-a scris memoriile şi a primit oaspeţi, a spus poveşti cu tâlc şi şi-a pregătit predicile. Spre seară delegația a fost întâmpinată de maica Hrisofora, stareța Mănăstirii Ilva Mare.Se știe că părintele Daniel Ureche a început construirea unei mici mânăstiri din lemn în anul 1992, pe un teren moștenit de la părinții săi. Construcția a fost la început un schit de călugări. În anul 1996 mânăstirea este terminată, pictată iar apoi este sfințită în data de 6 august, cu ocazia hramului „Schimbarea la Față” de către Înalt Preasfințitul Bartolomeu Anania, arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului.La Școala Gimnaziala Ilva Mare, delegația vâlceană a fost întâmpinată de doamna director prof. drd. Dana Pop.La întâlnirea cu elevii clasei a VIII-a, coordonați de doamna prof. drd. Singeorzan Aurica, am evocat viața și activitatea marilor ierarhi vâlceni alături de doamnele, Maria Catană și Mariana Păun. Pelerinajul cultural a continuat cu vizitarea mănăstirii Voronet. Maica stareță Gabriela Platon împreună cu doamna Irina Păcurariu, jurnalist la TVR, au felicitat și binecuvântat membrii delegației. Ziua s-a încheiat cu un popas la mănăstirea Râșca unde oamenii de cultură din Vâlcea au fost întâmpinați de părintele stareț Gabriel. Acest periplu cultural – spiritual ne-a umplut sufletul de bucurie, am revăzut locuri frumoase și ne-am întâlnit cu oameni minunați, elevi talentați,  monahi binecuvântați , plini de har , evlavie, dragoste de Dumnezeu și de semeni. În timp ce ne pregăteam de întoarcere, am primit un mesaj de la Antoanela prin care mă întreba dacă este adevărat că ” Nea Nae ” a plecat la ceruri. Vestea a picat ca un trăsnet peste noi. Eram atât de detașați și rupți de realitate încât cu greu ne-am revenit din șoc. După ce am întrebat mai mulți prieteni, ne-am convins că ” Tatăl nostru ”, cum obișnuiam să – i spunem uneori lui Nea Nae , ne-a părăsit pentru totdeauna. Toí cei ce l-am cunoscut mai bine pe domnul Nicolae Dinescu, putem spune că părea nemuritor, atât prin spiritul său mereu tânăr cât și prin forma sa fizică, se simțea că a fost sportiv de performață, avea o vervă și o abordare a vieții de invidiat pentru vârsta sa. Mi-a fost dat șă-l cunosc cu mulți ani în urmă, am mers într-o delegație în Serbia, la Uzdin unde o comunitate de români au o Asociație Culturală puternică și organizează multe manifestări pentru menținerea tradițiilor și obiceiurilor românești. Încă de atunci am descoperit că în ciuda atitudinii sale războinice, a tonului poruncitor, era de o blândețe și gingășie aparte. Mai târziu aveam să aflu că viața nu a fost deloc ușoară pentru el și familia lui , că au suferit multe nedreptăți din partea regimului de tristă amintire. Pentru cei din jur, dorința sa de a fi mereu în centrul atenției, de a se așeza mereu în prezidiu la activitățile culturale, de a se impune șef,  președinte la mai multe asociații culturale era greu de înțeles și de acceptat. Au fost dispute aprinse în acest sens dar sub platoșa de om dur, insensibil, dornic de a parveni, se ascundea un om harnic, dedicat pasiunilor sale, ajuta în masura în care considera că este nevoie, era ” grabnic ajutător ” cum aveam să mă conving. În anul 2013 am inițiat proiectul ” Iubirea de aproapele meu ” și mergeam chiar și de două ori pe lună în centrele de copii și de bătrâni de pe întreg teritoriul județului Vâlcea. De fiecare dată a venit cu mașina proprie și nu a cerut bani pentru combustibil, era prezent la orice oră din zi când trebuia să ne deplasăm, a mers cu noi și la Zătreni, pe părintele Iov, monahul care scrie cu degetele de la picioare îl aprecia foarte mult, era sensibil la suferință și nu ne-a refuzat nicioadată . Trebuie să mărturisesc că la începutul colaborări nu înțelegeam felul dumnealui de a fi, vorbea foarte tare, da dispoziții, se agita, comenta, ba mai mult , avea un stil pe care nu l-am aprobat niciodată – obișnuia să vorbească de rău pe toți colegi atunci când nu erau prezenți. Firește că și despre noi avea aceleași ” vorbe frumoase ” chiar dacă în față ne alinta  ” copii mei ” .” Există oameni buni şi oameni răi. Lumea în ansamblu nu poate fi judecată, pentru că nu are cine s-o judece ” – Mihail Mataringa. Dar Nea Nae ne-a lăsat moștenire multe amintiri frumoase. Avea un șarm aparte, avea simțul umorului dezvoltat, un talent nativ de a te face să râzi chiar și atunci când erai trist, în ciuda ” gurii prost puse ” , cum se zice în popor era foarte sărintor, dacă cineva din preajmă avea o problemă ” mergea până în pânzele albe ” și o rezolva. Multe clipe și momente inedite ne-a fost dat să petrecem alături de el și de soție, doamna Adriana Mărăcinescu Dinescu! Am fost în Germania , am colindat țara în lung și-n lat, am mers la simpozioane, ne-a fost alături când am făcut demersuri pentru construcția Mănăstirii Suiești din localitatea natală a Patriarhului JustinianMarina, ne-a susținut în proiectul ” Caravana Culturii ”, am realizat emisiuni culturate la televiziuni locale și naționale, a mediatizat evenimentele pe care le organizam, personal m-am bazat de multe ori pe priceperea și bunăvoința sa. Despre zonele pe unde am colindat, despre proiectele pe care le-am inițiat și coordonat împreună, despre oamenii pe care i-am întâlnit și care ne-au rămas prieteni, voi scrie mai pe larg într- un alt articol. Acum se impune să punctăm câteva date biografice preluate de pe internet…. „Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea anunță, cu regret, stingerea din viață a profesorului și omului de cultură, NICOLAE DINESCU, la vârsta de 80 ani.„Nea Nae“, așa cum îi spuneu toți vâlcenii, cu multă simpatie, a fost un om de o vivacitate rară: fotbalist, arbitru divizionar, profesor de educaţie fizică, antrenor de categoria I, arbitru internaţional, ziarist și publicist.Prof. dr. Nicolae Dinescu a jucat fotbal la echipele „Voinţa“ şi „Flamura Roşie“ din Râmnicu Vâlcea, dar şi la „Steagul Roşu” din Bucureşti. A fost antrenor la clubul Chimia Râmnicu Vâlcea şi Lotru Brezoi, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean de Educaţie Fizică şi Sport Vâlcea şi preşedinte al Clubului Chimia (1972-1974), perioadă în care Chimia a câştigat „Cupa României“ şi a promovat în divizia națională. Deasemenea, a fost preşedinte al Societăţii Culturale „Anton Pann”, coordonatorul Facultăţii „Spiru Haret”, director al Academiei Olimpice Române – Filiala Vâlcea, preşedinte al Asociaţiei „Veteranmont România” – Filiala Vâlcea, cetățean de onoare al orașului Horezu, profesor coordonator al facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Spiru Haret” din Râmnicu Vâlcea, preşedinte al Clubului Pensionarilor din Cultură, Învăţământ, Artă, Ştiinţă şi Sport, realizator de emisiuni la TV „Vâlcea 1”, președinte al Filialei Vâlcea a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Dar, mai înainte de toate Nea Nae a fost un mare iubitor al Râmnicului și al oamenilor lui. Va rămâne un model de urmat prin tot ceea ce a realizat în sport și în educația sportivă.Dumnezeu să-l odihnească în pace, întru eternitate!” a transmis dr. Florin Epure, director executiv la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vâlcea.
Când a fost preşedinte al Societăţii Culturale ” Anton Pann ”,  a înfiinţat filiale în multe localităţi vâlcene, realiza  manifestări în comune și sate mai ales cu ocazia sărbătoririi unor personalităţi sau evenimente legate de comemorarea altora. Pentru activitatea sa  deosebită în domeniile sportului, turismului, învăţământului şi ziaristicii a primit titlul de Cetăţean de Onoare. Argint viu, Nea Nae, prieten, tată spiritual, neastrâmpărat, neobosit, un Om printre Oameni – Nicolae Dinescu. Veșnică pomenire , pomenirea lui din neam în neam !

Zenovia Zamfir