.
Schimb gândurile când visele mă năvălesc,
Dau afară pe cele care nu-mi folosesc,
Am uitat chiar că între oameni trăiesc
Şi la problemele vieţii mele mă gândesc.
.
În cotidianul ce mă-nconjoară,
Mi se pare că mai mult se apreciază
Banii,faima,prestigiul,viaţa mai uşoară
La care toţi guşaţii visează.
.
Totul pare atât de obişnuit
Încât nu văd ceva mai deosebit,
Mă pierd printre oamenii cu iluzii,
Cu amăgiri şi magice concluzii.
.
Văd rar ochi,care ştiu să surâdă la soare,
La o mână caldă sau la o floare,
Caut acei ochi,care m-ar învăţa
Să mulţumesc pentru tot ce voi avea.
.
Caut ochi,care să-mi zâmbească mai des
Când greul mă frânge şi gândul e şters,
Să mă bucur de o viaţă normală,
Viaţă aşteptată de toţi fără-ndoială.
.
Sentimentu-mi rămâne ca în mănăstire
Lumânare din ceara căreia s-aprinde
Lumina vremurilor viitoare
Şi-atunci steaua mea din nou va răsare.