„Schițe și amintiri din viața școlii primare”, autor Mihail C. Graur-învătător, Jud. Botoșani. Tipografia „Concurența” O. MARCOVICI, Botoșani, 1933.
Cartea conține 27 de schițe, 130 de pagini, format A5 și este prefațată de Tiberiu CRUDU, Directorul Școlii Normale de Învățători din Botoșani.
*

TIBERIU CRUDU
(22 iunie 1882 – 25 august 1952)

A fost o personalitate complexă, implicată în multiple domenii politice, culturale și sociale. A lăsat o amprentă semnificativă în cultura și educația ținuturilor botoșănene.
Nașterea și educația: S-a născut  în satul Tudora, județul Botoșani. A început pregătirea școlară în satul natal și a continuat la Liceul “A.T. Laurian” din Botoșani. Ulterior, a urmat cursurile Facultăților de Istorie și Drept ale Universității din Iași.
Cariera didactică: Tiberiu Crudu a avut o carieră didactică impresionantă. Cariera sa didactică a cuprins peste trei decenii de strălucită activitate: profesor de istorie la Gimnaziul „Grigore Ghica Voievod” din Dorohoi (1908-1910; 1914-1916), profesor şi director la Şcoala pregătitoare din Tudora (1918), director la Şcoala Normală de Învăţători „Mihai Eminescu” din Botoşani (1919-1933; 1925 – a organizat prima bibliotecă şcolară), profesor de istorie la Şcoala Normală de Fete „Despina Doamna” din Botoşani (1933-1940), profesor de istorie-geografie la Liceul „A.T. Laurian” din Botoşani (1940-1942). A deţinut funcţiile de preşedinte al secţiei Ligii Culturale „N. Iorga” din Botoşani (sub a cărei egidă a publicat lucrarea monografică Botoşanii în 1932) şi al Asociaţiei Profesorilor Secundari din Botoşani, fiind şi autor al unor manuale şcolare şi al monografiei Şapte ani din viaţa unei şcoli normale (1919-1926) (Botoşani: Tip. Saidman, [1927]); a editat revista Îndemnul vremii, militând pentru „constituirea unui aşezământ memorialistic la Botoşani”; între anii 1934-1940 a activat în cadrul Oficiului de Educaţie a Tineretului Român (O.E.T.R.), organizaţie denumită mai târziu „Straja Ţării”, fiind comandant al Centrului de Îndrumare Străjerească de la Breaza şi, din oct. 1936 până în sept. 1940, inspector general în „Straja Ţării”.
Activitatea culturală și literară: Tiberiu Crudu a fost un susținător al Marii Uniri și a contribuit la mișcarea culturală din perioada de avânt de după Unire. Pentru faptele de vitejie săvârşite pe câmpul de luptă a primit medaliile: „Avântul ţării” (Campania din Bulgaria, 1913), „Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918” cu baretele Ardeal, Carpaţi, Oituz, Mărăşeşti, Târgu-Ocna, „Victoria” (1921), „Coroana României” în grad de Ofiţer (1922); pentru activitatea didactică şi culturală a fost distins cu „Răsplata muncii pentru învăţământ”, cl. I-a (1922), Meritul Cultural, cl. I-a (1936), medalia „Răsplata muncii” pentru 25 de ani în serviciul statului (1941). La 27 aug. 1972 a avut loc dezvelirea bustului comemorativ la mormântul scriitorului (sculptor Marcel Mănăstireanu); în 1980 un nou bust a fost dezvelit în faţa şcolii din comuna Tudora, jud. Botoşani.
A fost autor de manuale școlare și a publicat monografia “Botoșanii” în 1932. A editat revista “Îndemnul vremii” și a militat pentru constituirea unui așezământ memorialistic la Botoșani. Remarcăm o muncă impresionantă susținută de o importantă activitate publicistică: a debut în revista Arhiva, Iaşi (905);  a fost secretar de redacţie la Revista Moldovei; membru fondator al revistei Tudor Pamfile (1923, Dorohoi); a colaborat cu poezie, proză, articole  de pedagogie în diferite periodice din zonă şi din ţară (Arhiva, Cuvântul, Cuvântul nostru, Dacia, Făt-Frumos, Fulgerul, Junimea literară, Junimea Moldovei de Nord, Lamura, Luceafărul (Sibiu), Neamul românesc, Neamul românesc literar, Pagini sociale, Patrula, Ramuri, Revista generală a învăţământului, Revista Moldovei, Revista şcolii, Solia,Tudor Pamfile, Victoria ş.a); a fost distins cu premiul I  de revista Viaţa literară (1934); Academia Română i-a acordat Premiul „Dr. Cornel Nicoară” (1934); a devenit membru al Societăţii Scriitorilor din România (1950).
OPERA: Influenţa culturii franceze asupra spiritului politic german (Dorohoi: Tipografia Speranţa, Mateescu, 1914), Un manifest către alegătorii Colegiului al Doilea din Dorohoi (Vălenii de Munte: Tipografia Societăţii „Neamul Românesc”, 1914), Consideraţiuni generale asupra politicii germane (Dorohoi: Tipografia Speranţa, [1915]), Ce au fost şi ce pot fi şcolile pregătitoare; Propuneri pentru organizarea viitoare a şcolilor normale (Botoşani: Tip. B. Saidman, 1920), De pe la noi ce-a fost odată (Bucureşti: Cultura Naţională, 1925; ed. a 2-a, Bucureşti: Cartea Românească, 1938), Vâltorile vieţii (nuvelă; Cernăuţi: Glasul Bucovinei, 1926), Lunatecii (roman; Cernăuţi: Glasul Bucovinei, 1929; reed. Botoşani: Tip. Munca, 1930), Sihăstria Sihlei (legendă; Botoşani: Tip. Munca, 1933), Spre sara lui Sfântu Vasile. Obiceiuri din Nordul Moldovei (piesă într-un act; Cernăuţi: Glasul Bucovinei, 1938), Momâia (roman; Bucureşti: Pressa, 1947), De pe la noi ce-a fost odată (I), Cum s-a măritat Măriuca Măndiţei (II) (Botoşani: Axa, 1997).

Citare: ISTRATE, Ion ,,Biblioteca Muzeului Scriitorilor Botoșăneni (Mihail C. Graur,1933)”, Botoșani: Revista Luceafărul, 23 iun.2024. 
Bibliografie:
1.GRAUR C., Mihail „Schițe și amintiri din viața școlii primare”, Botoșani: Tipografia „Concurența” O. MARCOVICI, 1933;
2.LAZAROVICI, Silvia ,,Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic. Ed.definitivă”,  Botoșani: Agata, 2022.