Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Biserica Lutherană Confesională sau despre orthodoxia lutherană

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Primit pentru publicare: 24 Febr. 2018
Autor: Tudor PETCU
Publicat: 3 Mart. 2018
Editor: Ion ISTRATE

Biserica Lutherană Confesională sau despre orthodoxia lutherană

Istoria Bisericii Universale este un orizont de cercetare asupra căruia m-am aplecat întotdeauna cu un interes aparte, gândindu-mă și la faptul că geniul Occidentului a fost posibil datorită ființării creștine.
Confruntându-mă cu diferite lumi confesionale creștine, inclusiv în lumea ortodoxă, am descoperit recent spre bucuria mea spirituală sensurile adânci, profunde și necunoscute ale unei alte biserici lutherane care are cu totul alt chip și cu totul altă voce decât Biserica Evanghelică Lutherană, mult mai cunoscută publicului larg. Mă refer la Biserica Lutherană Confesională, mai exact la Biserica Lutherană-Sinodul Missouri, iar o asemenea descoperire fericită se datorează întâlnirii mele cu părintele Sorin-Horia Trifa, reprezentant de seamă al peisajului ecleziastic tocmai menționat.
Sorin-Horia Trifa este așadar preot în cadrul Bisericii Lutherane Confesionale și ar trebui adăugat faptul că doar datorită misiunii sale noi românii putem întâlni și lutheranismul de limbă română, care deocamdată este foarte tânăr. Cu privire la părintele Sorin-Horia Trifa, o personalitate spirituală extrem de fidelă principiilor Bisericii primare și orientată înspre expunerea adecvată a autenticității gândirii lui Martin Luther, trebuie să aduc în evidență pregătirea sa curiculară de excepție. Pe lângă studiile de licență din cadrul Facultății de Teologie Baptistă a Universității din București, Sorin-Horia Trifa își completează activitatea academică cu un Master of Sacred Theology la Concordia Theological Seminary – Fort Wayne, Indiana (SUA) în colaborare cu Universitatea din Göteborg (Suedia). De asemenea, pregătirea academică a singurului pastor lutheran de limbă română este pus în valoare și de statutul său de doctorand al Facultății de Teologie Romano-Catolică din București, fapt care demonstrează deschiderea sa spirituală, precum și experiența ecumenică acumulată.
Așadar, Sorin-Horia Trifa este cel care m-a introdus într-o lume lutherană total necunoscută mie și pe lângă dezbaterile teologice de care am avut parte, am beneficiat din partea sa și de volumul alcătuit atât de inspirat, cu titlul „Mijloacele harului în Biserica Lutherană Confesională”, publicată în anul 2017, la editura „Armonii culturale”.
Mărturisesc că pe mine această carte m-a marcat întru totul pentru că dimensiunea profund teologică ce stă la baza ei m-a făcut să înțeleg că dogmatica lutherană are o bogăție conceptuală imensă, îmbrăcând forma unei adevărate antropologii.
Volumul semnat de Sorin-Horia Trifa aduce în evidență  dorința expresă a Bisericii Lutherane Confesionale de a pune accent pe administrarea corectă a liturghiei lutherane din secolul al XVI-lea, fiind fundamentată pe predicarea Cuvântului lui Dumnezeu, Sfântul Botez și Sfânta Cină.
Pe de altă parte, această carte are menirea de a ne face să înțelegem logică spirituală a Reformei lui Martin Luther din 1517, singura reformă protestantă care a dorit să readucă în atenție fundamentele uitate ale Bisericii lui Hristos. Aflăm astfel că cele 95 de teze lutherane expuse pe poarta bisericii castelului din Wittenberg nu aveau ca țel crearea unei alte biserici în afara celei Romano-Catolice pe care Martin Luther însuși căutase să o slujească în totalitate. Dovadă cu privire la această afirmație sunt Dieta de la Worms, precum și cea de la Augsburg în urma cărora poziția teologică a lui Martin Luther nu dorea decât i se argumenteze scripturistic din partea romano-catolicilor unde săvârșește erorile de care este acuzat.
Evident, datorită cărții lui Sorin-Horia Trifa aflăm detalii interesante și despre cele două Diete, mai ales despre Confesiunea de la Augsburg, esențială în economia înțelegerii teologiei lutherane.
Ni se oferă de asemenea informații prețioase despre Philip Melanchton, cel care l-a reprezentat pe Martin Luther inclusiv la Augsburg la data de 25 iunie 1530 și căruia i-a acordat toată încrederea. Parcurgând volumul, ne este prezentat și contextul în care Luther și-a alcătuit micul și mare catehism, documente fundamentale în materie de credință pentru Biserica Lutherană Confesională. Ni se lărgește orizontul cunoașterii istoriei reformelor protestante și datorită felului în care autorul descrie temeiul în virtutea căruia în 1540 Philip Melanchton a ajuns să elaboreze Confesiunea Augastana Variata ce venea în completarea vechii confesiuni de la Augsburg, aspect care nu a reprezentat întru totul și doctrina pură pe care Martin Luther a susținut-o în chip nealterat.

Un episod memorabil asupra căruia autorul se concentrează este controversa dintre teologia lutherana confesională și teologia zwingliană cu privire la prezența trupului și a sângelui Domnului Iisus Hristos, arătându-ni-se astfel de ce reforma lui Martin Luther este singura reformă protestantă pură.
Citirea lucrării lui Sorin-Horia Trifa ne pune și în fața unor sensibilități teologice, dogmatice și liturgice pe care noi crestinii, indiferent de ritul confesional, ar trebui să le luăm în considerare pentru o deplină înțelegere a persoanei mântuitoare a lui Iisus Hristos. Primim, așadar, răspunsuri cu privire la mâncarea sacramentală, multiplicare și consumare, necesitatea Sacramentului Sfintei Cine în mântuire, Sacramentul Sfântului Botez ca mijloc al harului, neexcluzând din vedere nici jertfa euharistică sau adorarea elementelor sacramentale.
Volumul „Mijloacele Harului în Biserica Lutherană Confesională” merită explorat și datorită atenției pe care autorul o acordă viziunii lui Martin Luther asupra naturii umane. Este o viziune persimistă, Luther însuși insistând asupra concupiscenței, adică asupra atașamentului omului față de păcat. Cu alte cuvinte, omul este dependent de păcat încă dinainte de a se naște, iubește păcatul, acesta din urmă manifestându-se inclusiv în faptele bune. În accepțiuenea lutherană omul nu se poate mântui prin propriile fapte ca urmare a păcatului originar, ci doar în iubirea lui Iisus Hristos al cărui sacrificiu reprezintă de fapt prețul imens pe care Dumnezeu l-a plătit din cauza neascultării și nesupunerii omului în starea sa edenică.
Concluzionez prin a spune că admir sincer demersurile și misiunea pe care Sorin-Horia Trifa le desfășoară, întrucât se remarcă a fi un teolog a cărui finețe spirituală și academică se reflectă în ordinea pe care o conferă în mesajul său virtuților teologale și practicilor de credință. De aceea, sper că acest autor va pătrunde din ce în ce mai multe inimi dependente de cultura duhului și de lumina harului.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 29 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5