Primit pentru publicare: 28 nov.2015
Autor: Dorina RODU
Publicat: 28 nov.2015
În data de 26.11.2015, la Centrul Cultural Bucecea, a fost organizat un spectacol pentru cei mici din inițiativa şi sub organizarea domnului Bogdan Gheorghe Suruciuc. La toată această treabă, benefică din punct de vedere spiritual comunităţii oraşului, au sărit în sprijin colegii Domniei sale, membrii PNL Bucecea și OFL Botoșani. Şi aşa a ajuns aici, la Bucecea,Teatrul de păpuși ”Vasilache” din Botoșani, care a pus pe scena Centrului Cultural sceneta ”Punguța cu doi bani”. Un spectacol splendid şi atrăgător provocând spectatorii micuţi să participe şi să contribuie la realizarea spectacolului, nu doar ca simpli spectatori. Bineînţeles, că şi adulţii, însoţitori sau nu ai copiilor spectatori, au fost entuziasmați şi s-au simţit reconfortaţi după acest eveniment mult aşteptat.
Sub acest imbold şi sub trăirea unei speranţei că de acum încolo asemenea activităţi culturale vor spori pe scena Centrului Cultural din oraşul Bucecea, mi-am permis să-l interpelez pe prof. Bogdan Gheorghe Suruciuc, un succint interviu pe care îl prezint în continuare:
Numele meu este Bogdan Gheorghe Suruciuc, am 36 de ani şi mi-a plăcut dintotdeauna să lucrez cu copiii, cu tinerii pentru a contribui la formarea lor ca oameni educaţi şi instruiţi pentru a face faţă confruntărilor din viaţa care îi aşteaptă. E un mediu în care nu doar contribui la formarea personală şi profesională a unor generaţii, ci, din care înveţi şi tu în fiecare zi, care te face să-ţi depăşeşti limitele, să ieşi din spaţiul tău de confort şi să te adaptezi, să te reinventezi…pentru că niciun copil nu e la fel, nicio generaţie. Poate de aceea, am ales să fiu profesor…şi, în timp, am observat că politic, trebuie să te „confrunţi” cu aceleaşi provocări, să evoluezi într-un context asemănător. Nu ştiu dacă există „reţete” sau ghiduri de sfaturi utile pentru a face faţă solicitărilor, eu consider că atunci când faci totul din inimă, cu dăruire, cu credinţă, implicându-te şi implicându-i pe toţi ceilalţi – echipa ta, reuşeşti.
E firesc ca fiecare domeniu al societăţii să fie sprijinit, să găsească la autorităţile locale înţelegere şi finanţare. Este ştiut faptul că dintotdeauna cultura a reprezentat un factor de progres al societăţii. Da, sprijin şi voi sprijini aceste iniţitive.
Nu e vorba doar de plăcere, ci şi de a oferi puţină bucurie celor mici şi celor mari, mai ales că se apropie poate cea mai frumoasă perioadă a anului, de a oferi exemple de buna practică. Prin natura profesiei am organizat şi am participat la numeroase astfel de activităţi, deoarece cred că e benefic/ oportun pentru toţi cei implicaţi.
Evident. Într-o era a tehnologiei şi a globalizării, este foarte important să ne păstrăm identitatea, să ne cunoaştem originile, să înţelegem şi să apreciem tot ceea ce e românesc, autentic pentru a putea evolua frumos, sănătos ca naţie.
Am afirmat că un factor de progres al societăţii este cultura. Un popor nu poate exista fără latura culturală, restrâns nicio comunitate. Fără îndoială, mulţi vor spune că a participa la un spectacol de teatru, la o şezătoare nu aduce fonduri, nu pune pe masă mâncare familiei, dar, să nu uităm, omul e trup şi suflet. Are nevoie de hrană pentru trup – şi munceşte, şi are nevoie de hrană pentru suflet. Şi acesta e marele merit al culturii: ne hrăneşte spiritual.
Da, e unul dintre obiectivele programului meu.
Multe nu voi dezvălui acum pentru că nu e timpul, dar vă pot spune că am în lucru câteva proiecte viabile şi în acestă direcţie.
Nu vreau să fac promisiuni, lumea e sătulă de vorbe, nu vreau să îmbrac în cuvinte frumoase un răspuns, voi lăsa faptele să demonstreze implicarea mea activă, sprijinul pe care de fiecare dată l-am oferit tinerilor.
Nu sunt un cunoscător în profunzime a operei marelui poet ca să încep acum să-mi etalez cunoştinţele în acest domeniu. Eminescu nu e doar poezie, proză, publicistică. Eminescu e „omul deplin al culturii româneşti” – afirma Constantin Noica, iar noi suntem privilegiaţi că s-a născut şi a copilărit pe aceste meleaguri. Tocmai de aceea, a-l omagia pe Eminescu în fiecare an, e un gest firesc de recunoştinţă şi smerenie. De altfel, împreună cu elevii de la Liceul Tehnologic Bucecea şi cadrele didactice am organizat activitatea „Luceafăr românesc în constelaţia europeană” – în parteneriat cu Centrul Naţional de Studii şi Direcţia Judeţeană de Cultură, anul trecut, pe 15 ianuarie (când sărbătorim şi Ziua Limbii române).
E o întrebare dificilă pentru că fiecare dintre noi are tendinţa de a susţine că lucrurile se vor schimba radical, că va face ce nu s-a mai văzut etc. Vreau să fiu onest cu mine însumi şi implicit, cu membrii comunităţii în care m-am născut, m-am format şi trăiesc. Sunt un om tânăr, cu o perspectivă realistă şi cu planuri viabile, adaptabile comunităţii noastre, pregătit să facă faţă unui asemenea angajament, să ducă mai departe proiectele bune deja începute, să lupte pentru binele comunităţii, să contribuie la dezvoltarea urbei. Nu este o misiune uşoară, sunt conştient, dar este o misiune pe care mi-o asum cu responsabilitate şi încredere.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania