Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Bookfest -2016, Israelul invitat de onoare

OPREAINPrimit pentru publicare: 20 iunie 2016
Autor: Ion N. OPREA, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul(Bt)
Publicat: 20 iunie 2016
Editor: Olivian IVANICIUC

 

Bookfest -2016 –Israelul invitat de onoare

Salonului Internaţional, 3-5 iunie 2016
Istoricul  Fania-Oz Salzberger la masa rotundă dedicată tatălui său, Amos Oz

 

Vineri, 3 iunie 2016, în cadrul Salonului Internaţional de Carte Bookfest 2016, dintre invitaţii de onoare din Israel, istoricul Fania-Oz Salzberger, la o masa rotundă, dedicată tatălui său, Amos Oz, în compania unui public select, alături fiind Medeei Ciciu, Tania Radu şi Ioana Pârvulescu, moderator Denisa Comănescu, a fost prezentată cartea “Evreii şi cuvintele”.

Istoricul Fania-Oz Salzberger, una din cele mai respectabile personalităţi din spaţiul cultural israelian, coautoare, alături de Amos Oz, a bestsellerului “Evreii şi cuvintele”, publicat de Humanitas Fiction, 2012.

Fiica cea mai mare a romancierului, este născută în kibuţul Hulda – unde a absolvit şcoala primară şi liceul-, după terminarea  serviciului militar a studiat istoria şi filosofia la Universitatea din Tel Aviv, şi-a susţinut teza de doctorat pe tema iluminismului scoţian şi german la Universitatea din Oxford, mentorul său fiind filosoful Isaiah Berlin.

Din 1993 a predat la Universitatea din Haifa, este una din personalităţile  prezentului din spaţiul cultural-ştiinţific israelian – articolele şi studiile sale fiind prezente în cele mai prestigioase publicaţii interne şi internaţionale.

“Evreii şi cuvintele”  e o carte pasionantă şi amuzantă, care deconstruieşte clişee şi stereotipii  la fiecare pagină. Tonul său e pe jumătate serios, pe jumătate glumeţ, combinând o bună cunoaştere a subiectului cu o notă informală. O carte care promite să creeze controverse şi să fie foarte citită” – Mario Vargas Liosa.

Scrisă împreună cu tatăl său, lucrarea” Evreii şi cuvintele”, ediţie în limba română, editura Humanitas Fiction, 2012, traducere din limba ebraică de Ioana Petridean, este un fascinat dialog între fiica-istoric şi tatăl-romancier, pornind de la cele 22 litere ale alfabetului ebraic, descoperind noi lumi ale acestora, înţelesuri noi, dar le păstrează şi pe cele vechi.

„O carte originală şi cutremurătoare, „Evreii şi cuvintele” reuşeşte să adune laolaltă mai mult de 5000 de ani de rugăciuni, cântece, poveşti, dispute, elogii, blesteme şi glume în gemandanul unei cărţi subţiri, palpitante…de ce anume? Istorie? Antropologie? Critică literară? Teologie? Toate acestea şi chiar mai mult. E o carte minunată” (Jonathan Safran Foer).

Îndrăgită de cititori, ea însăşi iubitoare a cititorilor români, Fania Oz-Salzberger a declarat presei de la Bucureşti: „Pot să văd, cu intuiţia unui cititor, că toţi cei ce sunt aici iubesc să citească. Şi pentru mine acest lucru înseamnă că aparţineţi tradiţiei mele de evrei,o tadiţie textuală şi o eternă iubitoare a labirintului scrisului”.

Întâlnirile cu istoricul şi cartea realizată au îmbrăcat forme diverse: mese rotunde, debateri la raft, lansare de carte la care au participat specialişti în domeniul istoriei, filosofiei, religiei, a religiei comparate, critici literari, scriitori, ziarişti, public interesat.

A fost interesant, pe de altă parte,” faptul că s-a prezentat în faţa publicului cu o atitudine relaxată, firească,  şi a vorbit despre opera lui Amos Oz fără fasoane”, a scris „Suplimentul de cultură”, Iaşi, din 11-17 iunie a.c.

Intervievată, îşi aminteşte ce i s-a spus când era mică – rostul mamelor este acela de a avea grija copiilor, iar al taţilor să citească şi să scrie cărţi; că iubeşte Biblia ca pe un câmp de minunăţii, ca pe Homer, ca pe Shakespeare,  ca pe Dostoievschi; nu-i place că în ea este prea multă violenţă, asemenea naturii umane-Biblia e libertate bună, dar nu mi-ar plăcea să trăiesc în ea, pune prea mult accentul pe ego – evreii sunt cei mai importanţi, dar când ajunge la profeţi, dintr-o dată nu evreii sunt centrul lumii, ci omenirea – şi, asta, este esenţialul. Cât  priveşte mijloacele lingvistice ale cărţii – sintagma devine seacă, dar când vorbeşte despre asta, declară că se gândeşte la ce ar însemna a te aşeza lângă propriul copil, nepot sau copilul unui prieten, să-l îmbrăţişezi şi să-i citeşti o poveste – copilul acela îşi va aminti mereu atât îmbrăţişarea primită, cât şi povestea – şi de asta va depinde civilizaţia viitorului.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 36 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5