Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Carte de vizită: Academia Liberă “Păstorel” – O jumătate de secol de umor la Iaşi, pe scena râsului 86 de competitori

(Din Rezerva Oştirii Române, revista de informare, opinie şi cultură, Anul XVIII – nr.1 (34) –Mai 2016, p.52-53)

Carte de vizită: Academia Liberă “Păstorel” –O jumătate de secol de umor la Iaşi, pe scena râsului 86 de competitori
Ediţia Iaşi, 2015, îngrijită de Adrian Grăjdeanu, tehnoredactare, copertă şi concepţie grafică Gilia Crăciun, desene de Gheorghe Bejenaru (Ghiţă Bej) şi Viorel Corodescu (COV), arpegiu – Adrian Grăjdeanu şi o întinsă postfaţă semnată de al nostru  Vasile Vajoga – prezent în numeoase publicaţii răspânditoare şi a umorului românesc, certifică existenţa în cartea apărută, 108 p., a unui lung Catalog cu cei care, fie bine –fie rău, reuşesc să ne descreţească frunţile cu opera lor – epigrame, poezie-poezie de gen, fabule mai ales, dar şi proză-proză, simple cuvinte despre cei care, supăraţi şi pe rezultatul alegerilor din toamna 2016, s- au „mutat” în altă circumscripţie electorală, undeva, mai SUS, acolo, unde, voturile se numără mai altfel…
Din scurt istoric, care înseamnă „mers din mileniu în mileniu, din veac în veac, din an în an”, facem o pauză şi, iată, vă informăm, în 1965, la Clubul CFR de la Râpa Galbenă, ia fiinţă Cenaclul de umor „George Topîrceanu”, ca în 11 februarie 1975, la „Casa Presei” din Iaşi se constituie Cenaclul epigramiştilor ieşeni de pe lângă ziarul „Flacăra Iaşului”, care, la prima lui şedinţă din martie a ales preşedinte pe poetul Nicolae Ţaţomir, vicepreşedinte pe George Petrone, ultimul devenind el preşedinte în august 1975, prin alegere.
„A fost un triumf al literaturii umoristice” pentru acele vremuri, „nou-născuta grupare s-a maturizat neînchipuit de repede”, „succesele au început să se înmulţească”, şedinţele cu public aveau loc săptămânal, „producţiile prezentate făceau deliciul rafinatului auditor” care umplea sala Casei Presei până la refuz, cele mai reuşite se publicau şi în rubrica umoristică a ziarului, redactorul-şef Mihai Dimitriu, „gazetarii Gheorghe Matei,şeful secţiei culturale de la ziar, precum şi Constantin Lupu ori Ion Ursu, acordau participanţilor toate îndrumările de care aveau nevoie”, scrie în postfaţă  Vasile Vojoga, care, precum umoriştii, o spune chiar de la motto:”Eu vă voi spune adevăru-n faţă/Şi sunt convins că îmi veţi da dreptate:/Cel care iscăleşte o prefaţă/îl cam vorbeşte pe-autor prin spate…”
Despre Cenaclul epigramiştilor de la Ziar şi schimbarea cam deasă a preşedinţilor ne vorbeşte pe faţă tot domnul Vojoga care notează, mai târziu, după ce nici ziarul „Flacăra Iaşului” nu a mai apărut, în 2006 George Petrone se retrage din funcţia de preşedinte şi este desemnat înlocuitor comandorul de aviaţie Mihai Batog-Bujeniţă, care, cumulând, treptat, toate responsabilităţile, în decembrie 2011, îşi însuşeşte cenaclul, întreg patrimoniul şi-l înscrie la OSIM pe numele său, „trecând peste truda de zeci de ani a atâtor generaţii de autentici şi talentaţi creatori”, cum se scrie despre „umoriştii ieşeni, de la Cenaclul „George Topîrceanu” la Academia Liberă „PĂSTOREL”, via „Flacăra Iaşului”, p. 9.
Din ianuarie 2012, cei rămaşi, majoritate, l-au ales preşedinte de onoare pe George Petrone, iar ca preşedinte executiv pe Ion Bolocan, Cenaclul stabilindu-şi denumirea în Academia Liberă Veche Păstorel – Iaşi – din iulie 2012 editându-şi propria revistă SCÂRŢ, din septembrie, scelaşi an,preşedinte exectiv al Cenaclului este ales  Vasile Vojoga.
Cartea „O jumătate de secol de umor la Iaşi”, spune Adrian Grăjdeanu, care-i mulţumeşte domnului Valeriu Cazan pentru generozitatea care îndatorează, vine să marcheze momentul important al mişcării umoristice ieşene – 40 de ani în 2015 de la înfiinţara pe lângă ziarul „Flacăra Iaşului” a unui nou cenaclu, dar şi 50 de ani de când s-au pus bazele Cenaclului „George Topîrceanu” la Clubul CFR Râpa Galbenă, care la un moment au fuzionat – dintre care cei mai mulţi au trecut de mult în lumea umbrelor, noi ca cei care i-am apreciat şi continuăm să-i iubim încă pe cei în viaţă, desprindem din Cartea citată măcar un fragment a lucrărilor sau numele lor, semn de preţuire a existenţi lor şi a gestului autorului – Adrian Grăjdeanu:
1.Aldea Hortensiu (n. 1942): Capătul tunelului – „Cum nu suport ipocrizia,/O spun deschis că, pe moment,/Tunelul e în România,/Iar luminiţa-n Occident”.
2.Andreescu Val. (n. 25.03.1949): Vouă – “Când o fi şi-o fi să mor,/Să-mi cântaţi ca şi acum./ Tare, tandru şi cu dor,/Poate mă treziţi (Posutum!)”.
3.Andrieş Anda (n. 14.04.1963): Ruga economistului – “Doamne, dă-mi pe lumea asta/ Orice vrei, cu orice risc,/ Dar mă apără de năpastă/De-a fi controlat de fisc”.
4. Anton Ion: Căldură mare – „Tolănit, cu osu-n gură/Sub umbrar,gândea Azor:/Câine-i greu, pe-aşa căldură!/Cum o fi ca senator?”
5.Arhip George (n.08.03.1962): Nu ştiu unii cum pot be – …”Şi Costică le pune câte o sută de coniac. Liţa Floare şi cu tovarăşa ei dau pe gât, în acelaşi timp, ca la dans sincron (merită filmată scena!), paharele. Trag un icnet de la arsură, după care se şterg cu dosul dreptei pe gură (tot ca la dans sincron!). Liţa Floare, după ce-i trece, pune o mână în şold şi zice privindu-ne.
– Ai,ai, ai!…Rău îi! Nu ştiu cum pot unii să beie aşa ceva!… După care se întoarce spre crâşmar şi strigă:
– Costică, mai pune unu!”
6. Arhip Ion (n.1928): Ministrul Răzvan Teodorescu a devenit fermier la Ruginoasa – “Bun ministru la Cultură,/Comentarii nu încap,/Dar va face-agricultură,/ Când i-o creşte păr pe cap”.
7. Arndt Ioan (1913-1995): Nedumerire – „Un lucru care mă complică/Ar fi problema următoare:/De ce doar despre-o fată mică/Poţi afirma că-i fată mare?”
8. Baican Aurel (n. 1935): Epigrama – „Prin patosu-i ades bizar/ Cu care-adulmecă ea prada,/E scorpionul literar:/Ucide victima cu coada!”
9. Bassu Elena (11.02.1957-07.09.1995): Opine – „Părerea mea nu-i logică oloagă/Şi nici tangenţă n-are cu minciuna./ Susţin că-i una să-ţi lipseasc-o doagă/Şi-i altceva când ai rămas într-una”.
10. Bujeniţă-Batog Mihai (n. 10.1945): Fost, scurtă perioadă de timp, preşedinte al Cenacului Academia Liberă „Păstorel”…
11. Petrone George: M.B-Bujeniţă şi-a publicat într-un ziar „cartea de vizită” pe două coloane – „Perplex, simţind un nod în gât,/În felul său, modest, concede:/Atât sunt de faimos încât,/Nici mie nu-mi prea vine-a crede!”
12.Grăjdeanu Adrian: Expreşedintelui Cenaclului pomenit – “Cenaclu consacrat, vestit,/Şi-a însuşit –vădit sindrom/Cu…”dreptul primului venit”/Şi gestul ultimului om”.
13. Ichim Liviu-Vasile: Râsul la ananghie –“ M.B.B. într-o poiană/A prins râsul în capcană,/Deci, pe merit îi confer,/Titlul de… braconier”.
14. Bălăceanu Gheorghe (n.20.03.1950): Umorul – “Umorul e, în fine,/O treabă cu dichis:/Cu cât o faci mai bine,/ Cu-atât e mai de râs”.
15.Bejenaru Gheorghe (Ghiţă Bej): “Profesia de bază i-a fost aceea de impiegat de mişcare, o parte din activitatea sa profesională desfăşurându-se la Piatra Neamţ. L-a adus la Iaşi, asigurându-i un post în cadrul Regionalei de Căi Ferate, mult regretatul Jean Buhman, mulţi ani director al amintitei instituţii,tocmai pentru a-i pune în valoare propensiunile grafice cu care era înzestrat” şi a realizat şi desenele cărţii aceştia. Felicitări!
16.Berghia Ion (n.17.06.1948): Fabula găinii – “Gătită în blană de vulpe,/Ea-şi plimbă fierbinţile pulpe/Prin jungle civilă şi seacă,/Destinul cercând să-şi întreacă/Şi, fără a-i fi ruşinică,/Se laudă cu o mărgică/Pe care-a găsit-o în grabă/Când baba a pus-o la treabă”.”Pe unde stăpână-i Morala/Nu-şi vântură fusta spoiala”.
17.Boboc-Pungeşteanu Ştefan (n.14.05.1932: Măsură Guvernamentală – „Văzând prea multă sărăcie,/Guvernul, iată, s-a gândit/Să pună taxă pe prostie…/Privind în jur, s-a răsgândit” (Cu autograf, „Am bucuria, în calitate de coautor, să ofer această carte distinsului Domn Ion N. Oprea, azi 23.05.2016, Ştefan Boboc-Pungeşteanu”).
18. Bolocan Ion (n.13.06.1943): Cenaclu deci – …”Mă-apropiai de-o doamnă centenară,/Care-şi pierduse, în buluc, şoşonul,/Şi-i pusei o-ntrebare lapidară://”Dar… s-a mutat aicea Babilonul,/ De-i zarvă, că se zguduie pereţii”?!/”Nu, domnule! Aicea e salonul.//Unde se strâng, deodată, toţi poeţii/Ce ştiu să pună-n versuri gluma bună,/Într-un cuvânt, aici se strâng glumeţii”.
19.  Bolocan  Vasile (06.03.1941-15.10.1999): Constatare – „Nu mai avem meşteşugari”/Constaţi intrând prin cizmării;/ Şi, totuşi,întâlneşti cizmari/În multe alte meserii”.
20. Bratu Daniel (n.01.01.1966): E 13 azi –„ …E 13 azi şi toată lumea piere/şi nici revista SCÂRŢ n-a apărut!…”
21. Bucos Constantin (1921 – …): Soţiei –„De-aş fi ştiut că a mea soaţă/Va fi atât de vorbăreaţă,/Chiar dacă ar fi fost mai slută,/Mă însuram cu una mută”.
22. Buhman Jean (04.10.1922-2003): Regrete – „Când văd pe unii-n faţă/Nu am deloc regrete/Că m-am plecat în viaţă/Doar să mă-nchei la ghete”.
23. Canură Mădălina: Vinovată – „Chiar rugul dacă-ar fi să mi-l aprind/zeificând ce-i putred şi mă doare/să înlemnească lumea de mirare/m-aş răstigni pe muzică de vie”.
24. Călcâi Liviu (n.12.06.1939): Autoironie – „După vin, vreo două kile,/Vulnerabil, mai întâi,/E Călcâiul lui Ahile,/Sau e capul lui Călcâi?”
25. Chioinea Carmen: Anunţ Matrimonial – „Frumos, deştept, caut soţie,/Să nu mă ia în zeflemea/Şi să reziste la beţie./(Nu la a ei, ci la a mea!)”
26.Corodescu Viorel –COV (n. 20.06.1946): S-a născut în tren, la 20 iunie, 1946, dar a fost înregistrat în actele de stare civilă la Truşeşti-Botoşani, este coparticipant cu desene la cartea aceasta.
27.Cosma Mihai (10.01.1927-28.10.2015): Ah! Juriile! – „Uneori,mai premiază/Într-un stil bisericesc:/Mai întâi, se tămâiază,/Apoi,se aghezmuiesc”.
28.Cotlarciuc Sorin (n.30.10.1951) : Sexagenarul – “Am depăşit o vârstă oarecare,/Privesc în urmă cum trecut-au anii/Pe care-i duc în spate, ca răcanii,/În raniţa prea neîncăpătoare…”
29.Crusos Costinescu Amalia (n.1912 – ?): Rău după bine – “Când Adam şi-a dat o coastă,/S-a ales cu o nevastă./Şi-a impus şi bărbăţia,/Dar pierdu Supremaţia!”
30. Darie Neculai (n.08.06.1913-2013): Unei datornice – „Cu sume mari îmi e datoare/Şi, totuşi, nu fac tărăboi;/ Vă jur că-i prea atrăgătoare,/Ca să-i mai cer şi înapoi!”
31. Darie  Vasile (n. 14.11.1958): Demnitarii – „De dimineaţă până seara,/Atâta au în minte: Ţara!/Şi pentru ţără-şi dau şi viaţa…/(De seara până dimineaţa!)”.
32. David Linette: CFR-ului – „Trenurile-n Iaşi, la gară,/Vin şi pleacă. Ce noroc!/Numai de un an şi-o vară,/Ceasul gării…stă pe loc”.
33. Dănilă Teodor Dan (10.03.1953-25.04.2013): Dialog tată-fiu – „Vrei s-ajungi în parlament?/-Şi-a-ntrebat progenitura/Care i-a răspuns urgent:/Nu,că-mi place-nvăţătura!”
34. Deutsch Eugen (n.26.04.1933): Conducătorul – “A lansat (nu-i o surpriză)/O lozincă epocală:/Să păşim din criză-n criză,/Spre…victoria finală!”
35.Dimitriu Paul Petre (23.06.1900-25.06.1979): Violenţa în familie – „Un măgar, văzu-ntr-o zi,/Cum înjuri şi-ţi baţi nevasta/Şi-a zis: „Eu măgar oi fi,/Dar nu fac una ca asta”!
36. Dimitriu Paula Georgeta (n. 28.04. 1929): Văduva – „Viaţa (unii s-au mirat,/Lumea n-are cum pricepe):/Pentru soţ s-a terminat,/ Pentru mine – abia începe!”
37. Donţu Neculai (27.10.1929- 10.2014): Schimbare de sex – “Vrând serviciu-ntr-un spital,/Hotărât, la prima oră,/A intrat bărbat normal/ Şi-a ieşit de-acolo soră”.
38. Duca Cezar, deputatului Stănişoară devenit coleg de partid şi cu Gigi Becali, cioban din născare – “Când ai un deputat cioban/Şi-atâtea oi care-l votară,/Era păcat şi-o treabă-n van,/ Să nu faci rost de-o Stănişoară”.
39. Ene Veron (26.09.1948-22.04.1997): Nedumerire – „De ce-o fi interzisă bigamia/Şi dreptul ăsta legile ni-l neagă?/ Păi,dacă jumătate mi-e soţia,/N-am voie să trăiesc cu una-ntreagă?!”
40. Faifer Margareta (10.11.1914-27.05.1999): Diferenţă – “Până s-au căsătorit,/N-au simţit, gustul din „mere”/Diferenţe de vedere: Ea-mioapă, el-prezbit!”
41.Florescu Florentin: În luptă cu corupţia – „O, mamă ţară, ce-ai făcut,/Lovind corupţia orbeşte?/Nu te-ai gândit de la-nceput,/Că, unde bate mama, creşte?”
42.Frenţescu Ioan (n.07.04.1949): Cu soţia la 40 de ani de căsătorie – “La patruzeci de ani –ce mult e! -/Pot spune-acum, deschis, în fine,/Că am trecut cu ea prin multe…,/Prin foarte multe magazine!”
43.Ghiţescu Nicolae (1921-2002): Puterea exemplului – “Nici de fumat, nici de băut/Să mă dezbăr n-am reuşit;/Exemple bune am avut,/Dar din păcate… au murit!”
44. Grăjdeanu Adrian (n. 20.01.19450: Visul bărânului pensioner – “Cu alimentele consum/Mai tot din mica pensioară;/Ce bine-ar prinde-n plus, acum,/O… pensie alimentară!”
45. Grigoraş Dumitru (n.22.10.1924): La pescuit – “Cum undiţa-i încearcă tot mai rar,/Se întreba şi el, puţin mirat:/Oare şi peştii azi or fi aflat,/Că nu mai sunt, de-un timp…parlamentar?”
46. Grumăzescu I. Dumitru (n.22.10.1945), “vechi prieten de-al nostru, devenit între timp, patronal unui anticariat cu o sală de teatru de buzunar, ne-a primit, precum un castelan primeşte menestreli, în locuinţa domniei sale din istorica stradă Lăpuşneanu, de unde sperăm că vom redacta şi alte lucrări, ca cenaclişti”, notează  Vasile Vajoga.
47. Haivas Mihai (n.06.04.1941) este prezentat şi domnia-sa, ca cel plecat din Cenaclu, de vechi colegi, precum Cornel Sofronie şi  Vasile Vajoga,cu satiră şi umor, sarcastic.
48. Hăulică Mihai (n. 01.02.1955) de la care prezentăm un început de “O, mamă, dulce mamă”, personală: |”Aa, bună dimineaţa…Te-ai sculat? Dar ce faci, mamă, te dai jos din pat? Nu,zău, mai stai,te rog frumos. Se poate?”
49. Hodaş Ioan: Dialog despre dreptate – “În ţara asta românească,/Dreptatea când o să domnească?/Iar unul, optimist sadea:/…Păi, vom muri şi vom vedea!”
50. Hreapcă Gheorghe: Unui autor meloman – „Aflat la început de drum,/E obsedat doar de volum./I-aş sugera în mod concret,/Să dea volumul mai încet”.
51. Ichim Liviu –  Vasile (n. 22.1.1974): Ironia sorţii – “Se învârt azi toate/Şi se dau de-a dura,/Că din castitate/ A rămas centura!”
52. Iuraşcu Constantin-Tataia (01.03.1929-2016): Ce este epigrama pentru mine – „Mi-a conferit în lume loc aparte,/Mi-a cultivat umoru-n mare grad,/Şi m-ajutat ca să ajung departe,/Că astăzi fac naveta Iaşi-Bârlad”.
53. Larco  Vasile (n.01.01.1947): Când femeia poartă bluză scurtă – „Nu vreau să sune a dojană,/ Întreb discret, cuviincios:/ Buricul gol e o capcană/Spre nada ce-i puţin mai jos?”
54.Manolache Sergiu Liviu (n. 01.11.1951): Sprijin la bătrâneţe – „Sunt bătrân, dar am în sat/Doi feciori pe lângă mine:/ Unul este însurat,/Celălalt…o duce bine!”
55.Mihalache Carmen căsătorită Hadâmbu: “Mulţumesc tuturor cenacliştilor pentru vremurile petrecute alături de ei, iar pe cei ce nu mai sunt printre noi, Dumnezeu să-i ierte şi să le fie ţărâna uşoară!”
56.Mitican Ion (11.04.1931-24.03.2012): „ Prima lui lucrare istorico-literară i- a apărut la Editura „Sport Turism” din Bucureşti, în 1983:” Un veac prin Gara Iaşi”.
57. Mîrzac Ştefan (n. 14.03.1942): “Moda este ca oaia, ea are spirit de turmă”.
58. Negoiţă Liviu: Unei adolescente în autobuz – “Vă întreb cu toată stima:/Coborâţi, cumva, la prima?”/Ea, cu ochii migdalaţi:/”Numai dacă insistaţi!”
59. Nistor Camelia (21.12.1932-2015): Caracterizarea unei Doamne – “O completare vreau s-aduc/Şi nu o fac pe reclamantul:/ Tu ţii bărbatul sub papuc,/Iar pe jeratic ţii amantul”.
60. Olaru Mihai (n.10.01.1947): Din fuga condeiului – „În mână cu-n ghiveci cu flori./ – Ce flori or fi? Dar ce contează!/Le e de-ajuns, la trecători,/Să-l ştie că-i un om cu vază!”
61. Orşivschi Cătălina (n.01.01.1968): Rugă – “Rugatu-ne-am,mereu,la infinit,/Şi datu-ni-s-a,pe vecie:/Sus-puşilor licenţă pe venit;/Iar nouă, doar pe sărăcie…”
62. Peiu Nicolae (n.26.11.1946): Evoluţie – “Din alte vremi, prea mult frustrate,/Ajung, azi, cu dezinvoltură,/De la centuri de castitate,/Chiar pe şoseaua de centură!”
63.Petrone George (n.14.04.1936): Reverie conjugală – “Stau alăturea în pat/Şi visează fiecare:/Ea, la fostul ei bărbat,/El, la soaţa viitoare”.
64. Pintilie Vasile: Dragoste imposibilă – “Octogenar, pe Internet, s-a-ndrăgostit/De-o domnişoară, toată, numai graţii./ Când s-au văzut, el a descoperit uimit/Ce-i dialogul între generaţii”.
65. Plăcintă Costache (1923-1995): Prin restaurantele ieşene – “Trei salcâmi” sau “Trei sarmale”,/Vaduri vechi cu noi chemări/Şi tot trei, dar la plecare,/Încâlcitele cărări”.
66. Poclitaru Sorin (n. 09.04.1968): Când m-am trezit – “Când m-am trezit acum, după votare,/Şi am ieşit în strad-am observat,/Că-ntreaga lume parcă s-a schimbat,/După electorala întâmplare”.
67. Poiană Virgil (n.1919): Destinul fiinţei umane – “O fiinţă-aşa-i croită,/Nu de azi, dintotdeauna,/Parcă-anume să înghită/Drogul milenar…minciuna”.
68. Popa-Cohuţ Eugenia (n. 1927): Îi credem genii pe copii – „Îi credem genii pe copii/Şi facem haz, când spun prostii,/Dar, mai târziu, când trec la fapte,/Vorbim de geniul lor…în şoapte”.
69.Popescu Aurel (n. 1938): Unui bătrân Crai – „Reticent, ba chiar cu frică,/Uşurel, aruncă plasa:/”Singurică, singurică?”/”Oh…, desigur, doar cu coasa”!
70. Radu Dimitrie (05.10.1920-2001): La nunta de Argint – „De mijloc mă strângeai atât/Şi ne iubeam, ne sărutam…”!/”Mai bine te strângeam de gât,/Că tot atâţia ani luam”!
71.Scorţaru Eliada (n.26.10.1948): După alegeri – “Aleşii noştri-ntr-o privinţă/Se străduiesc, “muncesc” enorm,/Dar se şi ceartă în şedinţă,/Iar,când n-o fac, îi vezi că dorm”.
72. Sofronie Ecaterina (n.01.08.1932): Fenomen inexplicabil – “Cândva, oglinzile din casă/Mă prezentau mai arătoasă;/Acum, trecută de amiază,/Nu ştiu de ce…mă deformează”!
73. Spătaru Dumitru (n. 1948): Lui Mitică Grumăzescu… – “La Mitică, anticarul,/Pân-ce bei două pahare,/Ţi-a plasat trei piese rare,/De-ţi goleşte buzunarul”.
74. Târziman Ioan (n. 1934): Unui amorez supraponderal – “Cum priveşte o “puicuţă”,/Încântat ca de-o minune,/Ar lua-o de mânuţă./Gras…dar are slăbiciune”.
75. Teodorescu Ion (n. 06.12.1959): Mie însumi – “Pe legea mea,/Cea mai a dracului belea/Pe capul meu/Sunt eu”.
76. Toderaşcu Ioan (n. 06.12.1959): Ultima soluţie – “Şi pentru că pe draga mea soţie/N-o pot scăpa nicicum de gelozie,/Mă voi lupta ca respectiva boală/Să aibă o bază, cât de cât, reală”!
77. Toma Sanda (n.1933): Dilema pofticiosului – “Şi borşu-i cald, şi doamna e fierbinte…/Grăbeşte-te, bărbate, de ai minte!/Sărmanul oaspe prinse să gândească,/Cu ce să-nceapă, făr-să se răcească?!”
78.Topliceanu  Vasile (n. 1929): Imnul Ţării – “Imnul ar putea rămâne,/Adaptându-l peste tot./Tot “Deşteaptă-te, române!”,/Mai ales, când mergi la vot!”
79. Ţaţomir Nicolae (02.02.1914-1996): Unui Cenaclu de epigramişti – “Adevăru-i evident:/În acest râvnit cenaclu/Intră unii cu şperaclu,/Dar rămân cei cu talent”.
80. Vaisman Izu (1925-2002): El şi Ea la volan – “Ei conduc cu mult elan/ Depăşind maşini, coloane…/ Ea cu mâna pe volan,/El cu mâna pe volane”.
81.Vajoga  Vasile (n.13.07.1953): Paternitate – “Băiatul meu, e lucru dovedit/Că-i seamănă vecinului leit,/Încât, trăiesc cu teamă ne-ncetat,/Să nu m-acuze că l-am plagiat!”
82. Vasiliu D. V. (n. 1919): Vorbe, vorbe – “Cică s-au iubit un pic,/Dar, a spus ecoul,/Că-ntre ei n-a fost nimic,/Nici măcar furoul”.
83.Vatavu Georgeta (28.01.1925-17.04.2011): Treptele modei – „Sus, decolteul – sex simbol – /La mijloc, ombilicul gol,/ Indică – fără de ocol -/Şi calea către…demisol!”
84. Văleanu Corneliu (n. 16.06.1939): Provocare – “Vinu-n sticle te provoacă,/E licoarea de la zei,/Dar ispita rău te toacă,/Lângă el vrei şi femei”.
85. Zaharia Ioan (n.30.06.1944): Nămol la Băile Nicolina – „Te ungi să te-nzdrăveneşti,/Dac-o vrea Preasfântul,/Plus că te obişnuieşti/Lesne cu pământul!”
86.Zilieru Horia (n. 1933): Banul, ochiul dracului – „Banul-ochiul dracului -/Devalorizat, scânteie/Când spre fundul sacului,/Când spre gura de femeie”.
Cartea de vizită de care am tot vorbit până aici mai aminteşte ceva prin gura aceluiaşi, al nostru,  Vasile Vajoga: „în perioada în care cele două cenacluri ieşene se înfrăţiseră, a fost constituit şi aşa-zisul „grup de la Bolta-Rece”, umorişti de calibru greu, care au lăsat posterităţii cunoscutul „Terfelog” al neoboltagiilor, tom de referinţă literară şi de disidenţă culturală în anii dictaturii comuniste”.
„Terfelogul”, acest jurnal, care „acum circulă xerografiat pentru un public restrâns”, cred umoriştii ieşeni, „ar trebui corectat corespunzător şi editat în condiţii grafice corespunzătoare”, „el este un concentrat de istorie literar-umoristică în contextul epocii” în care a existat.
Ion N. Oprea

Bookfest -2016 –Israelul invitat de onoare, în cadrul Salonului Internaţional, 3-5 iunie,istoricul Fania-Oz Salzberger la masa rotundă dedicată tatălui său, Amos Oz

Vineri, 3 iunie 2016, în cadrul Salonului Internaţional de Carte Bookfest 2016, dintre invitaţii de onoare din Israel, istoricul Fania-Oz Salzberger, la o masa rotundă, dedicată tatălui său, Amos Oz, în compania unui public select, alături fiind Medeei Ciciu, Tania Radu şi Ioana Pârvulescu, moderator Denisa Comănescu, a fost prezentată cartea “Evreii şi cuvintele”.
Istoricul Fania-Oz Salzberger, una din cele mai respectabile personalităţi din spaţiul cultural israelian, coautoare, alături de Amos Oz, a bestsellerului “Evreii şi cuvintele”, publicat de Humanitas Fiction, 2012.
Fiica cea mai mare a romancierului, este născută în kibuţul Hulda – unde a absolvit şcoala primară şi liceul-, după terminarea serviciului militar a studiat istoria şi filosofia la Universitatea din Tel Aviv, şi-a susţinut teza de doctorat pe tema iluminismului scoţian şi german la Universitatea din Oxford, mentorul său fiind filosoful Isaiah Berlin.
Din 1993 a predat la Universitatea din Haifa, este una din personalităţile prezentului din spaţiul cultural-ştiinţific israelian – articolele şi studiile sale fiind prezente în cele mai prestigioase publicaţii interne şi internaţionale.
“Evreii şi cuvintele” e o carte pasionantă şi amuzantă, care deconstruieşte clişee şi stereotipii la fiecare pagină. Tonul său e pe jumătate serios, pe jumătate glumeţ, combinând o bună cunoaştere a subiectului cu o notă informală. O carte care promite să creeze controverse şi să fie foarte citită” – Mario Vargas Liosa.
Scrisă împreună cu tatăl său, lucrarea” Evreii şi cuvintele”, ediţie în limba română, editura Humanitas Fiction, 2012, traducere din limba ebraică de Ioana Petridean, este un fascinat dialog între fiica-istoric şi tatăl-romancier, pornind de la cele 22 litere ale alfabetului ebraic, descoperind noi lumi ale acestora, înţelesuri noi, dar le păstrează şi pe cele vechi.
„O carte originală şi cutremurătoare, „Evreii şi cuvintele” reuşeşte să adune laolaltă mai mult de 5000 de ani de rugăciuni, cântece, poveşti, dispute, elogii, blesteme şi glume în gemandanul unei cărţi subţiri, palpitante…de ce anume? Istorie? Antropologie? Critică literară? Teologie? Toate acestea şi chiar mai mult. E o carte minunată” (Jonathan Safran Foer).
Îndrăgită de cititori, ea însăşi iubitoare a cititorilor români, Fania Oz-Salzberger a declarat presei de la Bucureşti: „Pot să văd, cu intuiţia unui cititor, că toţi cei ce sunt aici iubesc să citească. Şi pentru mine acest lucru înseamnă că aparţineţi tradiţiei mele de evrei,o tadiţie textuală şi o eternă iubitoare a labirintului scrisului”.
Întâlnirile cu istoricul şi cartea realizată au îmbrăcat forme diverse: mese rotunde, debateri la raft, lansare de carte la care au participat specialişti în domeniul istoriei, filosofiei, religiei, a religiei comparate, critici literari, scriitori, ziarişti, public interesat.
A fost interesant, pe de altă parte,” faptul că s-a prezentat în faţa publicului cu o atitudine relaxată, firească, şi a vorbit despre opera lui Amos Oz fără fasoane”, a scris „Suplimentul de cultură”, Iaşi, din 11-17 iunie a.c.
Intervievată, îşi aminteşte ce i s-a spus când era mică – rostul mamelor este acela de a avea grija copiilor, iar al taţilor să citească şi să scrie cărţi; că iubeşte Biblia ca pe un câmp de minunăţii, ca pe Homer, ca pe Shakespeare, ca pe Dostoievschi; nu-i place că în ea este prea multă violenţă, asemenea naturii umane-Biblia e libertate bună, dar nu mi-ar plăcea să trăiesc în ea, pune prea mult accentul pe ego – evreii sunt cei mai importanţi, dar când ajunge la profeţi, dintr-o dată nu evreii sunt centrul lumii, ci omenirea – şi, asta, este esenţialul. Cât priveşte mijloacele lingvistice ale cărţii – sintagma devine seacă, dar când vorbeşte despre asta, declară că se gândeşte la ce ar însemna a te aşeza lângă propriul copil, nepot sau copilul unui prieten, să-l îmbrăţişezi şi să-i citeşti o poveste – copilul acela îşi va aminti mereu atât îmbrăţişarea primită, cât şi povestea – şi de asta va depinde civilizaţia viitorului.
Ion N. Oprea
Publicat în Luceafărul din 20 iunie 2016.
General de brigadă® dr. Gheorghe Creţu,redactor-şef al revistei Rezerva Oştirii Române, Bucureşti
Semnal –Cărţi:
Ecouri, Ion N. Oprea, Editura PIM, Iaşi, 2016
O carte mozaic, purtând semnătura eruditului scriitor ieşean Ion N. Oprea, între coperţile căreia domnia sa adună studii, eseuri, însemnări, evocări, articole etc. – parte dintre ele publicate în “Luceafărul” şi în alte reviste cu subiecte dintre cele mai diferite, dar care au acelaşi numitor comun: promovează valorile perene ale poporului român. O carte care adaugă la zestrea literară impresionantă a domnului Ion N. Oprea noi nestemate. Şi cum altfel ar fi putut începe autorul cartea “Ecouri” dacă nu cu aspecte inedite din viaţa şi opera poetului nepereche Mihai Eminescu precum şi cu prezentarea unor instituţii de cultură care îi cinstesc memoria.
În filele acestui volum descoperim şi alţi creatori de literatură, mai vechi sau mai noi, care prin opera lor au contribuit şi contribuie la consolidarea culturii naţionale. de asemenea, cartea cuprinde o serie de materiale care au ca obiect holocaustul din România împotriva evreilor, în contextul în care aceştia au fost ocrotiţi cu multă grijă de majoritatea românilor.
O bună parte dintre materialele reunite sub genericul “Ecouri” privesc viaţa politică şi civică din România, cu luminile şi umbrele ei, precum şi cu nenumăratele dezamăgiri ale prezentului, în varii domenii. În acest context nu este uitat nici evenimentul tragic de la Clubul Colectiv, care ţine de o anumită stare de lucruri dată de ceea ce auzim nu odată: “merge şi aşa”.
Bun cunoscător al vieţii internaţionale, autorul face o radiografie a fenomenului migraţiei şi al pericolului acestuia pentru Europa şi nu mai puţin pentru România.
Înainte de a încheia această prezentare facem cunoscut cititorilor noştri faptul că domnul Ion N. Oprea şi-a început activitatea de publicist în perioada 1951-1954 în ziarele militare Glasul Armatei, Scutul patriei şi Apărarea patriei.
Îi mulţmim domnului Ion N. Oprea pentru această carte, dar şi celor care l-au sprijinit în editarea şi publicarea ei, respectiv doamnei profesoare Ana Dumitrescu şi domnului Constantin Huşanu.
Cartea a apărut la începutul acestui an în Editura PIM-Iaşi.
Felicitări maestre!
(Din Rezerva Oştirii Române, revista de informare, opinie şi cultură, Anul XVIII – nr.1 (34) –Mai 2016, p.52-53)



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 26 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5