Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

CĂLĂTOR PRIN ANTICARIAT. SOCIETATEA DE PĂSTRARE ŞI ÎMPRUMUT „SPERANŢA”

Lucian ManolePrimit mpentru publicare: 18 april.2015
Autor: Lucian MANOLE
Publicat: 18 april.2015

 

CĂLĂTOR PRIN ANTICARIAT

SOCIETATEA  DE  PĂSTRARE  ŞI  ÎMPRUMUT  „SPERANŢA”

 

Un document datat 1903,  şi aflat de ceva vreme în biblioteca personală, se intitulează „Statutele Societăţei de SperantaPăstrare şi Împrumut „Speranţa” din comunele Sîrbi-Vlăsinesci, Plasa Başeu Prutul de Jos, Judeţul Dorohoiu”.  Citind procesul-verbal de înfiinţare a societăţii şi întocmit de Tribunalul Dorohoi, întâlnim două nume de învăţători care pun bazele acestei societăţi şi care i-au realizat statutul: Ion Trufin din Vlăsineşti şi Emanoil Oanea (în procesul-verbal Onea) din Hăneşti. Cum  în titulatură nu apare şi numele de Hăneşti, se impune o analiză a evoluţiei administrativ-teritoriale a judeţului Dorohoi, până în 1903, când este înfiinţată societatea. Ca urmare a votului dat în Adunare  la 19 decembrie 1869 şi în Senat la 28 ianuarie 1871, se aprobă  la 9 martie 1871 “Legea pentru întrunirea unui număr de commune rurale din judeţul Dorohoiu” prin care, în Plasa Başeu, “comunele Sârbi şi Hăneşti vor forma comuna Sârbi” [1]. Tot prin aceeaşi lege, comuna Vlăsineşti nu suferă nici o modificare.

Peste doi ani, în 1874, printr-o nouă lege, comuna Sârbi se desfiinţează şi, împreună cu Hăneşti şi Borolea, trec la comuna Vlăsineşti. Componenţa comunei Vlăsineşti va rămâne aceeaşi şi în urma legii din 1879.

Conform aceleiaşi surse [1], în 1896 se iese iar de sub administraţia comunei  Vlăsineşti, Sârbi rămânând comună împreună cu Hăneşti, Slobozia şi Moara Jorii. Situaţia va rămâne neschimbată până la 1 mai 1904, când se va adopta o nouă lege privind organizarea administrativ-teritorială a comunelor rurale [2],.

Deducem că la alcătuirea statutului societăţii “Speranţa” au participat Ion Trufin din partea comunei Vlăsineşti şi Emanoil Oanea din Hăneşti pentru comuna Sârbi.

Redăm procesul-verbal al Tribunalului Dorohoi [3]: “Astăzi, 17 februarie 1903, în Camera de Consiliu a Tribunalului Dorohoi şi înaintea noastră Gh. I. Mezincescu, judecător supleant al Tribunalului Dorohoi, asistat de d-l Gh. I. Franc, ajutor de grefier la acest Tribunal, s-au prezentat în persoană Ion Trufin şi Emanoil Onea, necunoscuţi nouă, despre a căror identitate ne-au încredinţat martorii cunoscuţi nouă şi prezenţi înaintea noastră anume d-l I. Cuparencu şi Gh. Mândru, ambii avocaţi domiciliaţi în Dorohoi, cerând părţilor autentificare prezentelor statute depuse cu petiţia înregistrată la numărul 3781, în două exemplare identice, din care unul scris pe trei coli, timbru de câte zece lei, iscălit de părţi cu propria mână, atât în josul actului, cât şi în josul menţiunii făcute pe acel exemplar unul pe trei coli, timbru de câte cincizeci bani, neiscălit.

Noi, judecătorul supleant, cetind prezentul act din cuvânt în cuvânt în auzul şi în faţa părţilor,  la întrebările ce le- am pus ne-au declarat că actul acesta ce li s-a citit este al d-lor, că cele cuprinse sunt cu consimţământul d-lor şi că semnăturile din exemplarul prezentat iscălit atât în josul actului, cât şi în josul menţiunii făcute pe acel exemplar, sunt ale d-lor proprii. Apoi părţile şi martorii au semnat în faţa noastră cu propria mână exemplarul prezentat neiscălit ce este a se păstra la dosar în care părţile au mai semnat tot cu propria mână şi în josul menţiunii făcute pe acel exemplar, iar ambele exemplare le-am vizat spre neschimbare pe toate trei coli.

Noi, judecătorul supleant, luând act de aceste declaraţii în baza art. 1171 c.c.11 şi urm. din legea de autentificare.

Dăm autenticitate legală acestui act. Timbru de cinci lei pentru autentificare s-a anulat şi pus la dosar. Judecător supleant, Gh. I. Mezincescu, p. grefier Gh. I. Franc.”

Statutul [3], tipărit la Tipografia I. L. Bercovici din Dorohoi, prezintă următoarele capitole: 1. „Denumirea şi scopul societăţii”; 2. „Capitalul”; 3. „Fondul de rezervă”; 4. Membrii societăţii”; 5. Operaţiunile societăţii” 6. „Administraţia societăţii”; 7. „Consiliul de Administraţie”; 8. „Comisia de control”; 9. „Bilanţul şi împărţirea venitului net”; 10. „Dizolvarea”; 11. Dispoziţii finale”.   Semnează cele două personalităţi săteşti ale momentului 1903, Ion Trufin şi Emanoil Oanea.

De remarcat acurateţea textului şi claritatea obligaţiilor înscrise în fiecare capitol.

 

BIBLIOGRAFIE:

[1]  Constantin Cojocaru, “Judeţul Botoşani, structuri administrativ-teritoriale”, Ed.  „Quadrat”, Botoşani, 2008;
[2]  “Monitorul oficial”  nr. 26 din 1 mai 1904;
[3]  “Statutele Societăţii de Păstrare şi Împrumut din comunele Sîrbi-Vlăsinesci”, Tipografia L. Bercovici, Dorohoi, 1903.

 

                                                                                                      

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5