Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.11 (143), Noiembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Caligrafii literare

Primit pentru publicare: 01 Nov. 2020
Autor: Mircea DAROȘI, Bistrița
Publicat: 02 Nov.  2020
© Mircea Daroși, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Caligrafii literare

Exersând în domeniul cronicii literare, paveldanistul Aurel Podaru scoate la lumina tiparului cartea ,,Exerciţii de întâmpinare’’, pe care o  aşază alături de alte lucrări ale sale, îmbogăţindu-şi palmaresul editorial. Ea cuprinde  66 de recenzii a 49 de autori despre care a scris în perioada 1992-2020 în diverse publicaţii din ţară : revistele ,,Minerva’’, ,,Mişcarea literară’’, ,,Bucovina literară’’, ,,Răsunetul literar şi artistic’’, ,,Ecouri’’şi cotidianele ,,Răsunetul’’ Bistriţa şi ,,Făclia’’ din Cluj. După cum spune şi titlul, exerciţiile sale de întâmpinare reflectă flebeţea lui pentru cărţi, dar şi gustul matur pentru zăbava lecturii. Pledând pentru arta literară adevărată, Aurel Podaru consideră că o carte este valoroasă atunci când vine cu ideile sale în întâmpinarea gândurilor ascunse ale cititorului. Acestei constatări i-aş adăuga şi eu un adevăr spus de scriitorul francez Voltaire, care se potriveşte cu misiunea criticului literar : ,,Cu cărțile se întâmplă ca și cu focul de pe vetrele noastre ; iei acest foc de la vecin, îl aprinzi la tine, îl dai altora și astfel e al tuturor”. Comentariile lui Aurel Podaru sunt pertinente şi echilibrate în formulări din care se desprinde ideea de respect faţă de cei care fac literatură, iubesc actul de creaţie şi transmit cititorului acel fior artistic strict necesar. Nu se sfieşte să facă însă şi sublinieri asupra mediocrităţii, a stereotipiei, a provincialismului cultural etc, dar este destul de generos cu debutanţii pe care îi încurajează pentru încercările lor literare ( V. Falub, Marius Bunea). Sfera abordărilor sale este cât se poate de variată şi cuprinde toate genurile literare : liric, epic şi dramatic, cu speciile lor caracteristice. În cele  şapte cronici despre poezie, Aurel Podaru descoperă elemente specifice fiecărui poet : vocaţie lirică, sinceritate în exprimare (Ioan Pop Bica ), talent, siguranţă stilistică, (Minerva Chira ), prospeţime, naturaleţe, autenticitate (Mircea Ioan Casimcea ), expresivitate metaforică, sensibilitate (Vasile Zetu) etc. Comentariile despre cărţile în proză, sunt adevărate exerciţii de admiraţie, de analize competente şi judicios argumentate, puse în tiparul unui discurs crititic bine aşezat. Pentru Veronica Balaj, Virgil Bostănaru, Naidi Cernica, Ion Beldeanu, Alexandru Jurcan, Adrian Sângeorzan, Iulian Dămăcuș, Georgiana Diaconița, Mircea Ioan Casimcea, Valer Turcu-Iorga, Veronica Oșorheian, autorul cărţii scoate în evidenţă stilul naratorului, complexitatea personajelor,  puterea de evocare a întâmplărilor, valorile estetice şi morale ale creaţiei fiecăruia,  acurateţea limbajului, mesajul operei etc. Nu ezită să facă, destul de tranşant, dar cu tact, observaţii asupra unor neajunsuri pe care le semnalează în legătură cu stilul scrierilor de acest gen. Un exemplu, printre multe altele, este Veronica Balaj, căreia îi reproşează ,,graba cu care scrie cartea, o grabă care duce, inevitabil, la insuficienta aprofundare caractereologică a personajelor …grabă care duce, de asemenea, la amestecarea celor două stiluri, stilul gazetăresc dovedindu-se impropriu în paginile în care protagonistul le vorbeşte celor două interlocutoare…’’ Cu drag îşi împărtăşeşte opiniile asupra unui alt şir de scriitori care au scris jurnale, cronici şi eseuri, precum : Adrian Dinu Rachieru, Icu Crăciun, Magdalena Vaida, Cornel Cotuțiu, Ilie Săsărman, Vasile Vidican, Diana Cristina Morar, Radu Mareș, Elena Săsărman. Cronicile despre piesele de teatru sunt  dedicate lui Valentin Falub şi Ştefan Mihuţ. Despre acesta din urmă spune : ,,Simţul replicii şi al decupajului alert, de esenţă cinematografică, sunt principalele calităţi ale pieselor sale. Lucrurile despre care scrie sunt prezentate cu umor, cu sarcasm şi cu inteligenţă’’. Despre cărţile epigramiştilor Grigore Cotul, Ionel Andraşoni şi Iulian Dămăcuş, subliniază că autorii stăpânesc  arta prozodică a acestei specii literare, în care predomină ,,umorul şi satira, spiritul critic ascuţit, incisiv şi biciuitor’’. Lucrările monografice ale scriitorilor  Augustin Pădurean şi Ion Mărginean, Mircea Prahase, Traian Săsărman, Vasile Filip şi Menuț Maximinian, Mircea Ioan Casimcea, Ion Muțiu, Călin Emilian Cira, Ioan Hădărig, îşi găsesc un loc aparte în cronicile lui Aurel Podaru. Corespondenţa este reprezentată de criticul literar Niculae Gheran, o enciclopedie a spaţiului şi spiritului rebrenian. Adevărate simţăminte de pioşenie se desprind din cronicile despre cărţile prietenilor săi : Mircea Ioan Casimcea, Ovidiu Petri şi nu în ultimul rând ale celui plecat de curând în veşnicie, criticul literar de excepţie, Andrei Moldovan. Câteva pagini ale acestei lucrări sunt ocupate de cronicile despre rezistenţa anticomunistă din România (Ion Gavrilă Ogoranu, Deliu Iulian Bălan, Teofil Lianu). Adevărate îndreptare duhovniceşti, spune cronicarul, sunt cărţile semnate de Irineu Pop Bistriţeanul, Ovidiu Sermeşan, Timotei Găurean, care evidenţiază virtuţile creştineşti : credinţă, speranţă şi smerenie. Cronicile lui Aurel Podaru sunt bine structurate,  sintetice şi evaluative,  poartă titluri scurte şi sugestive,  iar informaţia biobibliografică despre autori este foarte sumară, pentru că în centrul atenţiei sale stă valoarea intrinsecă a operei şi nu personalitatea autorului. Trei elemente caracterizează discursul său critic : sinceritate, rafinament şi complicitate cu  cititorul. Datorită talentului şi stilului său deschis, original şi coerent, a frazei sale liniştite şi bine închegate, cartea oferă oricui  bucuria lecturii.