Carmen BUZENCHE
Eu sunt doar o aripă crescută într-un zid, Un chip fără nume… şi-un nume fără chip. Un gând negândit, visând prin emisfere Marele lumii răsărit, lumină şi tăcere. Astăzi fac naveta între stranii dileme, Între vechi soluţii şi între noi probleme, Privesc resemnat cum vieţi primitive În aspre doctrine pe veci rămân captive, Când fiara se hrăneşte doar cu neştiinţă, Salvarea este apelul către conştiinţă. Schiţez un zâmbet mecanic unor mimi Cu feţe pictate, de sfinţi bizantini Şi plec să-i găsesc pe cei ce s-au trezit Să ducă lupta până la bun sfârşit. Eu sunt doar o aripă crescută într-un zid, Un chip fără nume… şi-un nume fără chip.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania