Primit pentru publicare: 29 iun.2015
Autor: prof. dr. Dan  PRODAN
Publicat: 30 iun.2015

Cartea  de  vizită  livrească a  unei  localităţi  botoşănene:  Ştefăneşti

D-l Laurenţiu C. Maftei, originar din Bobuleşti – Ştefăneşti, Jud. Botoşani, de formaţie profesională tehnică, dar un constant şi consecvent pasionat de istorie, a revenit în orizontul istoriografic botoşănean cu o nouă contribuţie: Monografia oraşului Ştefăneşti, jud. Botoşani. Anterior, după îndelungate cercetări şi strădanii, a elaborat şi a publicat alte două contribuţii: Împreună au făurit istoria, Editura Axa, Botoşani, 2010, 430 p.; Rădăcini adânci. Arborele genealogic al unor familii de români, 1740 – 2012, Editura Quadrat, Botoşani, 2012, 176 p.

În noua sa lucrare, structurată şi elaborată fără sprijinul unui istoric de profesie, autorul s-a focalizat asupra uneia dintre cele mai vechi atestate aşezări din ţinutul sau judeţul Botoşani, târgul Ştefăneşti, încă de la 26 mai 1435, cu numele Gura Başeului, de către Ştefan II Muşatinul, marele voievod şi domn al Ţării Moldovei (1433 – 1447, singur sau asociat). Numele Ştefăneşti înseamnă „aşezarea oamenilor lui Ştefan”. „Cartea de faţă, a precizat autorul în Cuvânt înainte, oferă cititorului o istorie „condensată” a unui teritoriu din lunca Prutului, numit astăzi oraşul Ştefăneşti, cu oameni şi fapte, care fac parte din istoria generală a Moldovei, ele fiind împletite, aşa cum mi-a fost voinţa, cu părerile şi convingerile unor mari personalităţi, care au păşit ori au trăit în dragul nostru oraş. Sper că oglindirea unor evenimente de istorie naţională, adăugată uneori acestei lucrări, să completeze în mod fericit tabloul general al timpului, ce trece peste oameni şi pune stăpânire pe construirea viitorului. Totul pentru a înţelege mai bine de unde venim şi încotro ne îndreptăm, cine suntem şi cum s-au succedat etapele umanităţii”.

Autorul a structurat monografia sa în nouă părţi, precedate de o Prefaţă (scrisă de prof. d-r Dan Prodan) şi de un Cuvânt înainte (al autorului), succedate de o Bibliografie selectivă, Indice, Lista sponsorilor şi Cuprins. Fiecare parte prezintă o anumită formă de manifestare a vieţii aşezării Ştefăneşti în ultimii 580 de ani de atestare documentară, plus cel puţin o jumătate de secol anterioară anului 1435. O radiografie „tematică” a celor nouă părţi ale cărţii oferă o imagine sugestivă, complexă, a concepţiei lui Laurenţiu C. Maftei referitoare la trecutul şi prezentul târgului şi oraşului Ştefăneşti.

Astfel, Partea I conturează, în două capitole, personalitatea geografică, geologică şi istorică a aşezării. „Iată o localitate veche, Ştefăneşti, aşezată la Est faţă de Munţii Carpaţi şi tot în zona estică a Judeţului Botoşani, din care face parte, întinzându-se pe mănoasa luncă a Prutului şi văile Başeului, împreună cu satele vecine, care mai apoi i-au aparţinut, după cum au fost hotărârile administrative ale vremii. Altfel spus, orăşelul-târg este aşezat în estul Câmpiei Jijiei Superioare, la confluenţa Văii Başeului cu Prutul, lângă lacul de acumulare Stânca – Costeşti” – este identitatea geografică a localităţii, conturată de autor. Partea a II-a prezintă, în alte zece capitole, principalele repere cronologice ale evoluţiei localităţii, din vremea lui Alexandru cel Bun până la începutul secolului XXI, pe plan factologic – evenimenţial, administrativ, politic, heraldic. Primele două părţi sunt completate cu următoarele două, în care autorul a prezentat izvoare istorice arheologice, documentare administrative, cronistice, cartografice (Partea a III-a, cu 11 capitole), documentare interne şi externe româneşti, europene (de cancelarie) – (Partea a IV-a, cu 6 capitole). Amintitele izvoare istorice oferă informaţii complexe atât despre Ştefăneşti, cât şi despre aşezările vecine: Bădiuţi, Sebeşani, Bobuleşti, Rângăuţi, Stânca.

Viaţa economică a Ştefăneştilor şi a zonei învecinate (Partea a V-a, cu 4 capitole) s-a manifestat prin activităţi meşteşugăreşti, industrie uşoară, comerţ, transporturi, construcţii civile şi religioase. La aceste categorii de activităţi s-au adăugat cele agricole, puternic influenţate de formele de proprietate: boierească, ţărănească – răzeşească, domnească. Laurenţiu C. Maftei a prezentat şi impactul reformelor agrare din 1864, 1876, 1921, 1945 asupra proprietarilor agricoli şi ţăranilor din zona Ştefăneşti.

Activitatea administraţiei publice locale, Primăria Târgului Ştefăneşti, în ultimul secol, a fost analizată din punct de vedere a organigramei şi funcţionalităţii publice, bugetelor de venituri – cheltuieli, realităţilor demografice, asociaţiilor şi societăţilor locale, ONG-urilor, prestaţiilor profesionale ale primarilor, între promisiuni electorale şi realizări concrete, perceptibile (Partea a VI-a, cu 3 capitole). Autorul a enumerat datele statistice referitoare la populaţia, clădirile şi terenurile localităţii Ştefăneşti, conform datelor Recensământului din 2011, publicate în Anuarul Statistic al României, din 2013.

În Ştefăneşti au locuit, de-a lungul secolelor, majoritarii români şi minoritarii evrei şi ţigani (romi). Din rândurile acestor minorităţi, cu episoade dureroase de viaţă în diferite decenii, s-au ridicat diverse personalităţi, pe care autorul le-a prezentat în partea a VII-a, cu 2 capitole. Evident, din acest peisaj etnic local nu puteau lipsi românii, ai căror reprezentanţi „cu impact social în viaţa urbei şi în ţară”, numiţi „personalităţi, portrete şi eroi ştefăneşteni”, din toate categoriile sociale, profesionale, religioase, militare, au fost prezentate în Partea a VIII-a, cu 3 capitole. „În ceea ce priveşte personalităţile, acest lucru pare o chestiune destul de controversată. Personalităţi sau persoane? S-a întrebat autorul. Cei care au avut funcţii în acest mic orăşel au influenţat viaţa localnicilor din Ştefăneşti. În bine sau în rău. Din păcate, o monografie îi aminteşte şi pe unii, şi pe alţii. Răi sau buni. Vorbind în general, societatea îi va judeca, mai devreme sau mai târziu. Timpul lucrează şi cerne adevăruri şi legende”, a precizat Laurenţiu C. Maftei.

Monografia oraşului Ştefăneşti, jud. Botoşani, este completată cu Partea a IX-a, cu 6 capitole consacrate Învăţământului, Bisericii Creştin – Ortodoxe, artei şi culturii ştefăneştene. Astfel, au fost prezentate şcolile şi bisericile Creştin – Ortodoxe din Ştefăneşti şi satele învecinate, apoi vestimentaţia şi portul popular din secolele XVII – XIX, activitatea cultural – artistică a Corului din localitate, sărbători religioase şi tradiţii populare, arhitectura ţărănească. Ştefăneşti. Un posibil traseu turistic este un exemplu de promovare a turismului local în cadrul turismului regional sau naţional. Informatiile, analizele şi concluziile din cuprinsul lucrării sunt completate cu cele din peste 100 de hărţi, grafice, tabele, portrete, facsimile, steme heraldice.

În concluzie, o temă vastă geografico – istorică analizată conştiincios şi bine prezentată de Laurenţiu C. Maftei, pe parcursul celor peste 700 de pagini ale monografiei. O expunere complexă, uneori cu extensii inutile, a personalităţii unei aşezări vechi de peste 600 de ani, documentar şi arheologic dovedită, incluzând toate formele de manifestare a locuirii umane, de la cadrul geografic şi climă până la arhitectura rurală ţărănească şi trasee turistice. Un proiect geografico – istoric al memoriei locale, care şi-a atins, în general, obiectivele propuse. Un generos şi patriotic cadou istoriografic şi omagiu al unui ştefăneştean către toţi  ştefăneştenii săi conurbani, la împlinirea a 580 de ani de atestare documentară a localităţii, în mai 2015. Editarea monografiei trebuie finanţată de Primăria Ştefăneşti, ca un gest de respect şi de recunoştinţă al Primarului şi al Consilierilor locali faţă de locuitorii – cetăţeni ai urbei de pe Başeu, care i-au ales în 2012 şi pe care îi reprezintă şi le promovează interesele, istoria, identitatea, personalitatea. O carte cu o formă grafică bine realizată, ce impune respect cititorului. O contribuţie monografică perfectibilă, ce trebuie procurată şi citită, pe de o parte, ce trebuie să se găsească pe masa de lucru a cât mai multor istorici, geografi, intelectuali, cetăţeni din Ştefăneşti şi împrejurimi, din judeţ, din ţară, din diaspora, pe de altă parte…