Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
CIORCHINI DE STRUGURI
CIORCHINI DE STRUGURI
Toamna coboară încet de pe dealuri
Păsările pleacă stoluri,stoluri
Soarele se sparge în mii de bucăți
Și plutesc în văzduh, în diverse părți.
Strugurii cărnoși se coc la noi-n vie,
Boabe de cristal,de toamnă argintie
Aroma din ei nu mai contenește
Vântul cu greu în struguri se opintește.
Când au gust și destinații precise,
Strugurii îmbracă haine de vise
Când pe pământ, pe cer e toamnă în culori,
Strugurii se coc, bucuria tuturor.
Strugurii albi, parfumați,arși de soare,
Poartă în ei mereu stropi de licoare,
Strugurii aromați rupți din vița mamă
Se vor odihni adesea în cramă
Când ochiul meu veghind tresare,
La strugurii ce strălucesc în soare
Privesc cu mândrie vița de vie
Și-mi torn pe suflet stropi de apă vie.
Într-o explozie de exuberanță
Sătenii culeg strugurii cu speranță
Că bobul de struguri este viața lor
Când vor bea mustul dulce,înșelător.
Articole asemănătoare
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania