Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 2 (134), februarie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

CIUDESA NORDULUI MOLDAV SAU ,,ZÂNA BLONDĂ A IPOTEŞTILOR”

Primit pentru publicare: 19 Febr. 2020
Publicat: 20 Febr. 2020
© Ion Istrate, © Revista Luceafărul

Fragmente dintr-o carte: ”Lacrimi, din toate pentru toți…”, Ion Istrate, Botoșani: Arena Cărții, 2020

LUCIA OLARU NENATI – CIUDESĂ A NORDULUI MOLDAV SAU ,,ZÂNA BLONDĂ A IPOTEŞTILOR”-

(…) această ,,zână blondă a Ipoteştilor”, supranume câştigat în anii de ucenicie de aur şi purpură, când era muzeografă la templul eminescian din Ipoteşti. (…) e stăpână pe lira sa şi toate fibrele vibrează la starea sublimă. (…) Lucia Olaru Nenati este o poetă pe deplin formată, sensibilă, plină de graţie în imagini polimorfe cu interiorizări care duc (…) în regăsirea şi decantarea sinelui. Mihai Munteanu (n. 20 nov.1930 – m. 20 mai 2009)

(…) Lucia Olaru Nenati nu se visează, obsesiv, în spaţiile marilor culturi, aşa cum se visează doamna Bovary în sălile de dans cu policandre de cristal din Paris. Ea are ceva din modestia copacilor care, acolo unde s-a întâmplat să crească, acolo înfloresc şi fac fructe, acolo îşi întind rădăcinile în adâncul pământului şi caută substanţe hrănitoare, acolo îi protejează pe oameni de dogoarea soarelui (…). Alex Ştefănescu

(…) Lucia Olaru Nenati este un ambasador cultural al României, al Botoşanilor, şi, nu în ultimul rând, un eminescolog de marcă. Iar pentru a ne arăta că înfăţişarea angelică a poetei nu e numai rezultatul percepţiei oamenilor cultivaţi, ci şi rezultatul percepţiei omului muncitor. (…) Vă povestesc despre acţiunea de culturalizare a femeilor, a regimului comunist, de la întreprinderea Electrocontact. După ce au fost duse într-o vizită la Ipoteşti, acestea au fost întrebate dacă l-au văzut pe Eminescu. Toate au tăcut. Numai una, mai sprintenă la minte, a răspuns: Nu l-am văzut pe Eminescu, dar am întâlnit-o pe soţia lui, o doamnă blondă şi cu ochii albaştri. Elena Condrei
[…]
Doi buni prieteni, născuți în Februarie: Grigore VIERU – Lucia OLARU NENATI
Nu suntem de parte de ziua trecută, 14 februarie, ziua nașterii ,,rădăcinii de foc a românismului” – Grigore VIERU -, poetul, care, în drumul său spre nemurire, s-a grăbit să ajungă acolo… sus unde ,,hotare nu-s”. E, defapt, ceea ce el a vrut, a scris și a cântat despre suferința provocată de îngrădirile forțate cu ,,faşă de sârmă înghimpată”, o durere din sufletul poetului  pe care o descoperim şi într-o însemnarea olografă de pe verso-ul unei fotografii de grup: ,,Luciei! O neamule/ adunat grămăjoară,/ ai putea să încapi/ într-o icoană./ Putna, 20.VII.1989.”
[…]
Poetă, prozatoare, publicistă, promotor cultural şi restitutor competent al multor personalităţi de valoare din istoria culturii noastre, Lucia Olaru Nenati s-a născut în Rădăuţii Bucovinei, judeţul Suceava, la 20 februarie 1949.
După terminarea studiilor liceeale a urmat cursurile Facultăţii de filologie, specializarea Română-Latină-Engleză, la Universitatea ,,Al. I.Cuza” din Iaşi, pe care o absolvit-o în 1972. Şi-a continuat cu seriozitate şi consecvenţă studiile: Program postuniversitar la Universitatea de stat Chico, California, S.U.A, 1995; în 2002 obţine titlul de Doctor în filologie la Universitatea ,,Al. I. Cuza” Iaşi.

Este membră a Uniunii Scriitorilor şi a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Scriitoare, autoare a 24 cărţi de poezie, proză, eseu, cercetare literară, literatură pentru copii, eminescologie albume muzicale – majoritatea distinse cu premii – şi a mii de articole, în calitate de jurnalist profesionist şi de colaboratoare a numeroase publicaţii din ţară şi de peste hotare. Este posesoare a Cărţii Internaţionale de ziarist.

Venită în Botoşani, în 1972, cu prilejul repartiţiei ministeriale ca muzeograf la Casa Memorială ,,Mihai Eminescu” din Ipoteşti, se ocupă de restaurarea casei memoriale, constituirea patrimoniului muzeal şi întocmirea proiectului de dezvoltare viitoare a aşezământului eminescian.
În ţinuturile lui Eminescu, se afirmă în domeniul culturii (muzeografie, teatru, muzică, propagare a valorilor culturale), literatură (poezie, proză, eseu, literatură pentru copii, cercetare de istorie literară, critică, eminescologie), publicistică, învăţământ.

În cariera sa profesională se înscriu funcţiile de: muzeograf unic şi coordonator al Muzeului ,,Mihai Eminescu” din Ipoteşti – Botoşani; secretar literar şi director la Teatrul de păpuşi ,,Vasilache”; director la Teatrul ,,Mihai Eminescu” Botoşani; director şi publicist comentator la cotidianul ,,Gazeta de Botoşani”; profesor la cursurile de literatură română, literatură pentru copii, limba engleză, jurnalism la Colegiul Universitar de Stat Botoşani al Universităţii ,,Al. I. Cuza” Iaşi şi în alte forme de învăţământ.

În breviar, activitatea Luciei Olaru Nenati a fost legată cu precădere de Botoşani şi are câteva mari coordonate :
Activitatea literară. A debutat, în 1967, cu poezia Lui Eminescu, în primul număr al revistei şcolare Lumina din Rădăuţi unde era elevă şi editorial cu CEA MAI TÎNARĂ ECATERINĂ (poezii), în caseta ,,Zece poeţi tineri” prin concursul de debut al Editurii Junimea, Iaşi, 1975. Cei aproape 35 de ani de activitate literară, manifestată prin creaţie literară de o largă apertură: poezie, proză, eseu, literatură pentru copii, cercetare literară, muzică, s-a materializat, până în prezent, prin 24 de apariţii editoriale şi albume muzicale proprii, participarea la peste 35 de lucrări colective, colaborări la numeroase publicaţii din ţară şi din străinătate, antrenarea permanentă şi activă în viaţa literară a locului şi a ţării prin numeroase participări directe la lansări, recitări şi lecturi publice, şezători şi alte manifestări literare, unde a obţinut întotdeauna aprecierile publicului. Efectul acestei activităţi a fost reflectarea sa în peste 150 de cronici şi ecouri ale multor semnatari de prestigiu, în numeroase premii obţinute pentru toate genurile literare practicate.
Activitate eminescologică. Aceasta a fost o dominantă a existenţei sale manifestată în principal prin:
– contribuţia muzeografică din perioada în care a fost angajată a Muzeului Memorial ,,Mihai Eminescu” de la Ipoteşti şi s-a implicat decisiv în constituirea patrimoniului muzeal, cercetarea personalităţii eminesciene, restaurarea casei memoriale, întocmirea unui proiect cultural avant la lettre de dezvoltare viitoare a aşezământului vizând transformarea sa într-o instituţie naţională şi universală;
– descoperirea laturii de interpret muzical al lui Eminescu şi a legăturilor sale cu muzica, restaurarea repertoriului său muzical prin reconstituirea, cu sprijinul lui Ioan Cobâlă, a cântecelor cântate de poet;
– activitatea de propagare a personalităţii şi valorii universale a poetului prin sute de manifestări publice, conferinţe, recitaluri, spectacole culturale susţinute în ţară şi peste hotare într-o adevărată campanie diplomatică şi culturală;
– publicarea de-a lungul mai multor decenii a numeroase articole, studii, eseuri ş.a, pe teme eminesciene în presa din ţară şi din străinătate, pe suport de hârtie sau on-line.
Activitatea teatrală: Lucia Olaru Nenati a condus cele două teatre botoşănene, Teatrul Vasilache şi Teatrul Mihai Eminescu în cele mai critice şi dificile perioade din istoria lor, acelea de autofinanţare, reuşind să facă faţă mai mult decât onorabil acestor încercări şi să realizeze numeroase performanţe artistice şi culturale de neignorat : numeroase premiere de răsunet şi succes de public şi de critică, atragerea unor colaboratori de marcă, repertoriu echilibrat şi adaptat autofinanţării dar şi standardelor culturale, organizarea unor evenimente deosebite precum centenarul morţii lui Eminescu, primul colocviu de dramaturgie eminesciană, montarea – doar la teatrul botoşănean – a fragmentelor dramatice eminesciene, spectacolul Rădăcini de foc. Grigore Vieru şi prietenii săi, prima apariţie pe o scenă din ţară a unei echipe de artişti din Basarabia printre care Ion şi Doina Aldea Teodorovici; Gala recitalurilor păpuşăreşti; producerea, susţinerea şi popularizarea primului recital de pantomimă a lui Dan Puric şi debutul în regie a lui Mihai Mălaimare; stagiune estivală la Bucureşti; trei sărbătoriri ale aniversării rotunde ale celor două teatre ş.a ; numeroase publicaţii teatrale, (caiete de sală, programe, afişe, albume şi foi aniversare ) editate în calitate de secretar literar.
Activitatea ştiinţifică manifestată prin: cercetări neîntrerupte de istorie literară şi culturală a trecutului concretizate prin participări cu comunicări ştiinţifice la numeroase sesiuni de comunicări, simpozioane, colocvii etc., începând cu cele din 1973 -1975 la Academia Română, premiate cu totalitatea publicaţiilor Academiei de la înfiinţare până în 1946, colecţie lăsată în întregime la muzeul din Ipoteşti. Publicarea de contribuţii stiinţifice în diverse publicaţii academice, Analele Academiei şi alte volume editate de Academia Româna prin filialele sale. Susţinerea tezei de doctorat cu nota maximă şi publicarea lucrării, bazată pe această teză, sub egida Editurii Academiei Române sub titlul de Arcade septentrionale (Reviste, personalităţi şi grupări literar- culturale din Ţara de Sus implicate în consolidarea culturală a Marii Uniri din 1918), prefaţată de 5 personalităţi ale vieţii ştiinţifice româneşti : acad. C. Ciopraga, acad. D. Vatamaniuc, prof. univ. dr. Dumitru Micu, prof. univ. dr. Dan Manucă, prof. univ. dr. Liviu Leonte. Lansarea acestei cărţi şi unei alte cărţi conexe, George Voevidca. Viaţa şi opera, în contextul unor Zile academice la Botoşani, Suceava, Iaşi şi în alte localităţi. Încununarea acestor lucrări cu mai multe premii şi cu exegeze critice (printre care şi cea semnată de Alex. Ştefănescu în România literară şi la Radio România) şi, nu în ultimul rând, cu Premiul Uniunii Naţionale a Scriitorilor din România, filiala Iaşi. Cartea constituie o descoperire de istorie literară şi culturală a unei întregi epoci istorice care schimbă radical perspectiva asupra trecutului nordului românesc şi în special al Botoşanilor, conferindu-i acestuia, pe lângă meritele recunoscute până acum, de a fi dat naştere unor mari valori naţionale dar care s-au realizat în alte zări, şi meritul de-a fi găzduit o efervescentă viaţă culturală şi literară locală proprie despre care Lucia Olaru Nenati demonstrează şi obţine acreditarea autoritătăţilor ştiinţifice, că merită înscrierea în patrimoniul istoriei literare şi culturale naţionale.
Activitatea publicistică acoperă câteva decenii de neîncetată exercitare a acestei practici, fie ca jurnalist profesionist şi chiar director al Societăţii Vega S.A, editoare a cotidianului Gazeta de Botoşani, (fiind aleasă în această funcţie fără depunere de candidatură, prin votul secret al acţionarilor societăţii), fie ca publicist cultural şi literar şi însumează peste 3.000 de texte apărute în numeroase publicaţii din ţară şi din străinătate, toate căutând a sluji necontenit valorile culturale şi de conştiinţă naţională. Poate tot aici se înserează implicarea, chiar de la începuturi, în realizarea revistei literare Caiete Botoşănene unde a figurat pe copertă în colegiul de redacţie aproape două decenii până la preluarea revistei de către o fundaţie privată. De menţionat contribuţia sa decisivă la relansarea şi finanţarea revistei după revoluţie prin intervenţia eficientă la autorităţile locale de vârf. Aici se adaugă participarea la lotul naţional de jurnalişti selecţionaţi prin concurs şi trimişi la perfecţionare profesională în cadrul Universităţii de stat Chico, California din S.U.A, program absolvit cu succes şi de unde a rezultat un lung serial de articole despre viaţa cotidiană americană publicat şi în presa botoşăneană.
Activitate culturală sincretică. Dexteritatea Luciei Olaru Nenati de-a se manifesta în egală măsură şi cu egală performanţă într-o arie atât de largă de domenii a făcut ca, sub imperiul aprecierii publicului spectator, mai ales al celui de peste graniţă, Lucia Olaru Nenati să ,,breveteze” un tip de manifestare culturală specială, inedită, pe care, de pildă, cronicarul de la Stuttgart, Lucian Hetco, l-a numit ,,spectacol cultural”, în care se îmbină deopotrivă expozeul ştiinţific de tip conferinţă academică, discursul oratoric de marcă, recitalul poetic de performanţă actoricească, interpretarea muzicală de excepţie a cântecelor străvechi folclorice sau a celor compuse de Dsa, toate în scopul demonstrării virtuţilor culturale româneşti, şi în special eminesciene, manifestări care s-au bucurat de o receptare entuziastă din parte tututor categoriilor de public, indiferent de vârstă, categorie socială şi nivel de instruire intelectuală.
De altfel, activitatea literară şi culturală a Luciei Olaru Nenati a fost răsplătită cu peste 50 de premii, distincţii, ordine, medalii, diplome de onoare şi de excelenţă, etc.
Activitate didactică. Pe tot parcursul existenţei sale profesionale Lucia Olaru Nenati a susţinut şi o activitate sporadică, dar totuşi continuă, de predare la catedră în: şcoli generale, licee, la plata cu ora sau, în ultimii ani, în învăţământul superior în cadrul Colegiului de Institutori Botoşani al Universităţii ,,Al. I.Cuza” Iaşi , ca lector de literatură română, literatură pentru copii, engleză sau, în cadrul unui proiect al Ministerului Educaţiei, destinat perfecţionării Programului de Dezvoltare Rurală a Invăţământului. Mai recent Dsa a fost invitată să susţină prelegeri de cultură şi civilizaţie românească, despre romantismul românesc şi despre personalitatea lui Eminesacu la Universitatea de excelenţă din Konstanz, Germania. De asemeni, Lucia Olaru Nenati a iniţiat în colaborare cu alţi jurnalişti mai multe măsuri active Fiman, Phaem, prin intermediul cărora s-a derulat şi un prim Curs de jurnalism, limbi străine şi secretariat la Botoşani unde Dsa a predat ore de jurnalism şi limba engleză şi care a fost absolvit cu folos de numeroşi tineri botoşăneni. In cadrul activităţilor didactice se înscrie şi activitatea coordonată de Camera de Comerţ Botoşani, de instruire a personalului din unele bănci comerciale, în cadrul cărora Lucia Olaru Nenati a predat limba engleză şi limba franceză pentru personalul unor bănci din Botoşani. Oarecum, tot la acest capitol, se poate anexa si sprijinul oferit de Lucia Olaru Nenati tuturor celor care au dorit să facă primii paşi într-un domeniu sau altul, fie prin sfaturi de creaţie literară, îngrijirea sau redactarea unor manuscrise, prin sprijinirea, orientarea şi îndrumarea unor tineri sau începători în diferite direcţii profesionale sau de creaţie.
[…]
Colaborări la numeroase publicaţii din ţară şi din străinătate printre care: România literară, Luceafărul, Contemporanul, Ateneu, Convorbiri literare, Viaţa românescă Cronica, Steaua, Bucovina literară, Oglinda literară, Dacia literară, Analele Bucovinei, Tribuna, Hyperion, Intertext, Revista muzeelor, Pagini Bucovinene, Septentrion, Ţara Fagilor, Caiete Botoşănene, Orient latin, Porto-Franco, Colloquium, Mesager bucovinean, Eminescu, Raţiunea mistică, Dimineaţa, Tibiscus, Viaţa de pretutindeni, Revista Română, Cetatea literară, Literatorul, Gazeta creştină, Gazeta de Botoşani, Gazeta Vega, Crai Nou, Junimea Moldovei de Nord, Plai românesc (Cernăuţi), Zorile Bucovinei (Cernăuţi),, Glasul Bucovinei(Cernăuţi-Bucureşti), Septentrion literar (Cernăuţi-Bucureşti), Literatura şi Arta (Chişinău), Glasul Naţiunii (Chişinău), Lumina (Iugoslavia), Lumină Lină (Gracious Light, New York, S.U.A), New York Magazin (S.U.A), Meridianul Românesc (S.U.A), Lumea liberă (S.U.A), Luceafărul românesc (Canada) Cuvântul adevărului ( The word of truth, Edmonton, Canada), Observatorul (Toronto, Canada), Aici România ( Calgary, Canada), Agero (Stuttgart, Germania), Iosif Vulcan ( Australia), Caietele de sud-est (Franţa), ş.a.
A publicat mii de articole, fragmente literare, studii, interviuri, reportaje etc., în presă, în numeroase publicaţii pe suport de hârtie sau on-line din ţară şi din străinătate; numeroase emisiuni de radio şi T.V.
[…]
Apariţii editoriale (cărţi şi albume muzicale):
• CEA MAI TÎNĂRĂ ECATERINĂ (poezii), Ed. Junimea, Iaşi, 1975;
• DRUMURI (poezii), Ed. Eminescu, Bucureşti, 1977;
• NESFÎRŞITELE VĂMI (poezii), Ed. Eminescu, Bucureşti, 1979;
• COCHILII CÎNTĂTOARE (poezii), Ed. Eminescu, Bucureşti, 1982;
• UMBRA CASANDREI (poezii), Ed. Junimea, Iaşi, 1983;
• UCENICIA DE AUR ŞI PURPURĂ (poezii), Ed. Eminescu, Bucureşti.1985;
• CÎND ADOARME O BUBURUZĂ (carte pentru copii), Ed. Junimea, Iaşi,1986
– ediţia a II-a revizuită şi adăugită – Ed. Axa, Botoşani, 1996;
– ediţia a III-a revizuită şi adăugită – Ed. Geea, Botoşani, 2003;
• SERPENTINE (proză eseistică, apărută cenzurată în decembrie 1989), Ed. Eminescu, Bucureşti, 1989;
• BĂIEŢEI, CLOPOŢEI ŞI FETIŢE, LUMINIŢE (carte pentru copii), Ed. Junimea, Iaşi, 1991;
– ediţia a II-a revizuită şi adăugită Ed. Geea, Botoşani, 1998;
• SINGUR, SINELE MEU (poezii), Ed. Junimea, Iaşi, 1996;
• CORIDORUL DINTRE CEASURI (proză), Ed. Augusta, Timişoara, 2000;
• EMINESCU. DE LA MUZICA POEZIEI LA POEZIA MUZICII (eseu),
prefaţă de D. Vatamaniuc-membru de onoare al Academiei Române şi de
prof. univ. dr. Viorel Cosma – muzicolog, Ed. Geea Botoşani, 2000;
– ediţia a II- revizuită şi adăugită, 2002; şi Caseta muzicală CÂNTECELE LUI EMINESCU conţinînd reconstituirea repertoriului muzical eminescian, în premieră absolută, în interpretarea autoarei, acompaniată de Orchestra „Rapsozii Botoşanilor”, dirijor Ioan Cobâlă;
• VITRINA ASCUNSĂ (Vitrine cachee) – Carte pe internet – antologie poetică de autor, Ed. I-a şi a II-a, apărută în colecţia internaţională Equivalences ( Archives electroniques de litterature, art & philosophie), OLANDA, 2001 şi 2003 ( www.equivalences.f2s.com );
• ARCA DE FRUNZE – antologie poetică de autor (poezii), Ed. Augusta, Timişoara, 2003;
• CÂNTECELE LUI EMINESCU, album (CD) cuprinzînd în booklet, sinteza cărţii Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii şi a receptării critice, Ed. Geea, 2004;
• DIN DOR DE EMINESCU, album ( CD) cuprinzând cântece à cappela şi poeme originale în spirit eminescian, şi în anexă „aventura unei idei”, Studioul Pro-Helvetica-Ria Botoşani, 2006;
• GEORGE VOEVIDCA. VIAŢA ŞI OPERA ( istorie literară), Ed. Biblioteca Mioriţa, Câmpulung Moldovenesc, 2007;
• ARCADE SEPTENTRIONALE ( istorie literară ), cu 5 prefeţe semnate de: acad. Constantin Ciopraga, acad. D. Vatamaniuc, prof. univ. dr. Dumitru Micu, prof. univ. dr. Dan Mănucă, prof. univ. dr. Liviu Leonte, EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE, Bucureşti, 2007;
• POEZIA COLINDELOR NOASTRE, album (CD) cuprinzând poeme proprii despre iarnă, colinde româneşti şi internaţionale, Logic Studio Suceava – Ria Botoşani, 2009.
[…]
Volume colective şi antologii:
• Operaţie pe cord deschis – Antologia textelor premiate la Concursul Naţional de Literatură „Nihil sine deo”, Ed. Astra, Braşov, 1998;
• Un year – Poems – (antologie poetică în limba engleză – poeţi din S.U.A, Argentina, Anglia şi România), Ed. H & H PROMOTION, (număr în Biblioteca Congresului american 98 –717672), New York, S.U.A, 1998;
• Poezia pădurii – antologie de Radu Cârneci, Ed. Orion, Bucureşti, 1999.;
• Eminescu 2000 – Aniversări newyorkeze, antologie de Theodor Damian, Ed. Axa, Botoşani, 2000;
• Antologia poeţilor români din Bucovina de Emil Satco, ed.Junimea, 2002;
• Calicantus: Scene din viaţa lui Cristal de Svetlana Paleologu Matta, ed.Augusta & Ed. ArtPres, Timişoara, 2005;
• Cuvinte pentru urmaşi “ Modele” şi” exemple” pentru Omul Român, Ed. Carpathia Press, Bucureşti, 2005;
• Zoe Dumitrescu Buşulenga Opera încoronată, Ed. Carpathia Press, Bucureşti, 2005;
• Căile luminii şi Întâlnirile de vineri -. Istoria unui deceniu de cultură în Statele Unite, de Aurel Sasu şi Carmina Popescu, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005;
• Mărturisirea de credinţă literară, Ed. Carpathia Press, Bucureşti, 2006;
• Lectură şi creativitate – volum, Institutul de Filologie Română ”Al. Philippide”Iaşi, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2006;
• Voices of contemporary romanian poets, Ed. Sedan, Cluj-Napoca, 2007;
• The sun and the moon ( Soarele şi luna) – Antologia Festivalului Internaţional de Poezie, Curtea de Argeş, Ed. Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2007;
• Români majoritari/Români minoritari:interferenţe şi coabitări lingvistice, literare şi etnologice– volum editat de Institutul de Filologie Română ”A. Philippide”Iaşi, al Academiei Române, Ed. Alfa, Iaşi, 2007;
• A fost odată GEORGE MUNTEAN- remember, Ed. Palimpsest, Bucureşti, 2008;
• Nord – Antologia poeţilor botoşăneni de azi- Ed. Axa Botoşani, 2009;
• Grigore Vieru în amintirile contemporanilor, Ed. Princeps Edit, Iaşi, 2009;
• Distorsionari in comunicarea lingvistica, literara si etnofolclorica romaneasca si contextul european – volum editat de Institutul de Filologie Română ”A. Philippide”Iaşi, al Academiei Române, Ed. Alfa, Iaşi, 2009;
• Poezia Bucovinei, antologie de Vasile Tărâţeanu, Ed. Universul Şcolii, Alba Iulia, 2009;
• Timpul poeziei -Poete contemporane – ( Time of poetry-Contemporary Poetesses ) – antologie româno-engleză, Casa Editorială Odeon, Bucureşti, 2009.
Piese de teatru:
– Dansul literelor (piesă pentru Teatrul de păpuşi), reprezentată pe scena Teatrului”Vasilache” din Botoşani.
– Făt – Frumos din lacrimă – dramatizare după Mihai Eminescu, reprezentată pe scena aceluiaşi teatru.
[…]
În 2014, ca gest de mare respect și recunoștință pentru contribuția remarcabila la afirmarea spiritului eminescian și a comunității Botoșanilor, prin reactivarea conceptului de localism creator și revoluționarea, în modul cel mai pertinent şi elegant, a fenomenului cultural românesc,  Fundația Editurii Agata i-a atribuit Titlul HONORIS CIVIS COMITATUS,  titlu instituit  în Programul cadru ,,Identitatea comunitară”, cu scopul de a dezvolta  un model de cultură și educație civică susținut de respectul față de personalitățile cu valențe autentice.  Acest demers a fost susținut de personalități culturale printre care:
Gheorghe Median: „Sunt unul din cei mai vechi, care o cunoaşte pe Lucia Olaru Nenati. Am venit odată la Botoşani şi am parcurs acelaşi traseu profesional. Cu toate acestea, în timp, eu am rămas ca muzeograf, dar Domnia Sa, însă, a trecut şi peste hotare. Dar prietenia dintre noi a rămas peste timpuri. Iar evenimentul de astăzi este un eveniment intim, de familie, prin care Revista Luceafărul a adus împreună oameni care se iubesc, care se respectă, iar atunci când e nevoie, se adună pentru a marca anumite evenimente, precum cel de azi, al sărbătoririi aniversării frumoasei vârstei a Doamnei Luciei Olaru Nenati. Am fost mereu mândru că sunt prietenul ei şi, de multe ori, când vorbeşti despre Botoşani trebuie să dai şi detalii despre acest oraş. Eu de fiecare dată amintesc de Eminescu şi apoi menţionez despre Lucia Olaru Nenati, cea care a făcut primii paşi importanţi la Casa Memorială Ipoteşti, cea care a stabilit primele legături ale acestor meleaguri cu Bucureştiul şi, mai ales, cea care a adus primele lucruri acolo. Să nu uităm că Lucia Olaru Nenati este singurul eminescolog la Botoşani, cea care l-a purtat pe Eminescu peste graniţe, de la Chişinău până în capitala Germaniei și New York. Nu mai este nimeni care să meargă pe această linie, de altfel o sarcină care nu e deloc uşoară. Să nu uităm că Botoşaniul este locul care a dat oameni de mare valoare, dar care s-au realizat în marile capitale europene. De asemenea, au fost şi cei care au venit şi au rămas la Botoşani, printre care şi Lucia Olaru Nenati, care se adaugă acestor spirite luminate, venite să lumineze acest oraş, cu toate că atmosfera înconjurătoare de aici nu a fost mereu una minunată.”;
Georgică Manole: „Nu e uşor să vorbeşti despre Lucia Olaru Nenati, mai ales pentru că e greu să alegi din toate realizările sale. Iar Lucia Olaru Nenati e un suflet nobil, rezultat din intersecţia multiplelor talente.” Dincolo de toate, Georgică Manole a ţinut să facă o remarcă, referitoare la „această vigoare intelectuală de nestăvilit”: „Pe unde a cercetat Lucia Olaru Nenati, nu mai găseşti nicio informaţie nedescoperită.”;
Steliana Băltuţă: „Lucia Olaru Nenati este una din primele persoane care a ajutat la conturarea secţiei etnografice a Muzeului Judeţean. Şi vă mulţumim că existaţi!”. A ţinut Steliana Băltuţă să ne aducă la cunoştinţă micul cadou, simbolic, pe care l-a făcut sărbătoritei: „O moară de apă, în miniatură. Pentru că moara este cea care macină tot răul din jurul dumneavoastră şi-l duce pe apă, la vale.”;
Constantin Adam: „Ne cunoaştem de când Lucia Olaru Nenati a fost director al Teatrului Mihai Eminescu, într-o perioadă deosebit de grea pentru oraşul Botoşani. Iar prezenţa Domniei Sale în această instituţie a fost marcată de două momente deosebit de importante: în timpul directoriatului dumneai a fost organizat primul turneu al Teatrului Mihai Eminescu şi tot sub auspiciul ei a avut loc un alt eveniment deosebit de important, lansarea „Rădăcinilor de foc” a poetului Grigore Vieru, când, în premieră mondială, s-a cântat melodia „Eminescu” (Ion Aldea Teodorovici) , melodie care, la cererea înlăcrimată a publicului, a fost repetată de trei ori. Şi să nu uitaţi, doamnă Lucia Olaru Nenati, că sunt enorm de mulţi oameni care vă iubesc!”;
Ștefan  Cervatiuc: „Îmi aduc aminte că, nici bine nu a început serviciul la Botoşani, şi Lucia Olaru Nenati a venit la arhivă să-l studieze pe Eminescu. Încă de pe atunci am întrevăzut personalitatea care avea să devină Lucia Olaru Nenati.”;
Elenea Condrei: „Lucia Olaru Nenati este un ambasador cultural al României, al Botoşanilor, şi, nu în ultimul rând, un eminescolog de marcă”. Iar pentru a ne arăta că înfăţişarea angelică a poetei nu e numai rezultatul percepţiei oamenilor cultivaţi, ci şi rezultatul percepţiei omului muncitor, de rând, ne-a povestit despre acţiunea de culturalizare a femeilor, a regimului comunist, de la întreprinderea Electrocontact. „După ce au fost duse într-o vizită la Ipoteşti, acestea au fost întrebate dacă l-au văzut pe Eminescu. Toate au tăcut. Numai una, mai sprintenă la minte, a răspuns: Nu l-am văzut pe Eminescu, dar am întâlnit-o pe soţia lui, o doamnă blondă şi cu ochii albaştri”.
[…]

Autocitare: https://luceafarul.net/lucia-olaru-nenati-ciudesa-a-nordului-moldav-sau-zana-blonda-a-ipotestilor