Te-am văzut cum coborai pe grui,
Răsfirându-ţi părul vântul,
Că aveai atâtea să îmi spui,
Câte le-ai cuprins cu gândul.
Seara se grăbea s-ajungă-n vale
Ca o fată ce coboră la izvor,
Apă în urcior să pună şi pe cale
Să se întâlnească dor cu dor.
Ceru-şi strânse galaxii din infinit
Să ne fie noaptea o poveste,
Iar Luceafărul de ziuă ne-a-nsoţit
Din departele ‘nălţimilor celeste.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania