ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Conștiința critică asupra valorilor sistemului comunist MANIFEST ÎN ANUL CENTENARULUI (Confluențe Literare, 2018)

Primit pentru publicare: 29 Dec. 2018
Autor: Voichița TULCAN MACOVEI
Publicat: 30 Dec. 2018
Editor: Ion ISTRATE

Oricât de mult s-ar strădui unii oameni să uite, să ascundă sau să se ascundă, istoria nu poate fi ștearsă cu buretele, deoarece din ea se trag toate sevele unei națiuni. Pe baza ei, vrem, nu vrem, conștient sau inconștient se creează viitorul. De aceea, credem că este important să întâlnim oameni de cultură care se întorc înspre un trecut atât de agitat precum epoca comunistă, insistând spre înțelegerea acestuia. Iar domnul Al. Florin Țene nu doar că se întoarce, dar chiar critică vehement, ia poziție față de atitudinile nedemne ale unor scriitori ce au pactizat cu comuniștii, spre a li se publica operele literare.

Face acest demers din convingeri patriotice, din dragoste și respect față de valori precum demnitate, adevăr, libertate, credință în Dumnezeu și morala neamului românesc.

Impresionează curajul și frumusețea spirituală a omului și scriitorului Alexandru Florin Țene. Numai aceste calități îl pot determina să afirme în anul 2018 că nu se sperie de nimic, „că este o stâncă, de neclintit. Toate necazurile prin care trece societatea românească se datorează faptului că nu s-a respectat punctul 8 de la Timişoara şi propunerea mea din Manifestul publicat în anul Centenarului, care îi priveşte pe scriitorii colaboraţionişti”. (Autoportret)

După ce este ales membru în Uniunea Scriitorilor din România, cel mai probabil, pentru că gândește altfel decât tendința actualității scriitorilor postmoderniși, este exclus pe motiv de plagiat. Evident că se apără de acuzație, ca oricare om care se respectă, dar, iubirea de litere, de literatură și de creație îl determină să urce noi culmi. Poate mai bune și mai interesante decât dacă ar fi rămas în USR. Pe tema plagiatului, scrie multe eseuri și studii, determinat fiind în interiorul său sufletesc să înțeleagă adevărul, până la ultima nuanță a conceptului: „Luându-şi drept motto dictoanele <nimic nou sub soare> şi <cărţile se fac din cărţi>, plagiatorul nu imită şi nu dezvoltă, el reproduce; el nu citează, ci copiază, făcînd confuzie între filiaţie, adică ideea şi plagiatul propriu-zis, adică textul (spre deosebire de cei de azi, care doar mimează confuzia)”. (Considerații despre delațiune, furt și plagiat în lumea literară)

Critica regimului comunist totalitar considerat abuziv, a regimului securității și a turnătorilor acesteia au rămas pentru Al. Florin Țene o permanență a întregii existențe, atât în literatură cât și în viață. Din această cauză avea să sufere întreaga familie. „Tatăl meu este urmărit la serviciul său din Drăgăşani, precum şi în cadrul cenaclului literar <Gib Mihăescu> din localitate. Poetul Al. Florin Ţene este perceput de sursele informative şi de către ofiţerii de securitate ca un personaj duşmănos orânduirii de partid şi stat, care este corespondent al Radio <Rodna>, indicativul pentru Radio <Europa Liberă>. Corespondenţa îi este urmărită şi Securitatea ia măsuri operative de monitorizare permanentă. Este inclus în rândul scriitorilor periculoşi pentru regimul ceauşist, pentru că a devenit corespondent al activităţii literare vâlcene şi i se recitau poezii la secţia culturală de la Radio <Moscova>”. (Ionuț Țene)

Sigur, toate acestea transmit multe lucruri generațiilor tinere…

Tot la fel de sigur, orice intelectual român, scriitor sau nu, poate pătrunde până la esență, atitudinea vehementă pe care scriitorul Alexandru Florin Țene o are față de regimul comunist, față de securitatea regimului și, până la urmă, față de toate nedreptățile care i s-au făcut lui și familiei, dar și întregului neam românesc.

De aceea, MANIFESTUL ÎN ANUL CENTENARULUI (2018) credem că trebuie primit cu admirație, citit, înțeles, apreciat și procedat la decantarea tuturor valorilor realismului socialist. Dar, în acelasi timp, la eliminarea dintre toți demnitarii statului români, dintre toți scriitorii, a toată reminiscența de gândire, exprimare și simțire ce a aparținut „regimului criminal comunist”, cum îl numește domnul Țene!

La baza MANIFESTULUI stă, după cum se vede în partea de început, o bună cunoaștere a Istoriei Literaturii Româme, o prețuire a atașamentului scriitorilor de la începuturi, făuritori de neam și țară. În fața acestora, Alexandru Florin Țene se închină, precum odinioară Eminescu în poezia Epigonii, recunoscându-le meritul: marii cronicari moldoveni (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Dosoftei – cel care a tocmit Psaltirea pre Versuri); Radu Popescu (Țara Românească); Școala Ardeleană cu marile spirite ale patriotismului ardelenesc rămase vii peste veacuri (Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu) și alte personalități ale istoriei noastre literare. Acești scriitori sunt considerați de domnul Al. Florin Țene ca fiind cei care „au promovat democrația prin cultură, mult înainte ca aceasta să fie promovată de factorul politic”.

Plecând de la personalitățile enumerate, ctitori ai culturii, dar și ai luptei pentru democrație, domnul Țene ajunge la momentul comunist pe care îl evocă din perspectiva CENTENARULUI ROMÂNESC. Fără să intrăm în istorie, se cuvine să subliniem revolta exprimată în MANIFEST, față de promovarea scriitorilor care au acceptat să se conformeze principiilor realismului-științific, alegând să fie promovați de ideologii „sistemului criminal”. Cu sinceritate vom observa că domnul Al. Florin Țene, scriitor urmărit și austracizat de Securitate pentru ideile promovate, nu ezită să facă referire la marii scriitori români ai perioadei comuniste, considerați atunci și chiar acum, „repere” și valori ale literaturii române: Mihail Sadoveanu, Augustin Buzura, D. R. Popescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Miron Radu Paraschivescu, George Călinescu, Tudor Arghezi și mulți alții. Corect față de valoarea estetică, autorul propune ca pe coperțile acestor scriitori să se consemneze pentru totdeauna „Colaborator al regimului communist”.

Rămâne de văzut câte adeziuni va avea scriitorul, criticul, esteticianul și istoricul literar Al. Florin Țene, în aplicarea acestei idei!

Până una, alta, MANIFESTUL atrage atenția, cu putere, istoricilor literari, indiferent care sunt ei, asupra faptului că au așezat împreună, în aceleași „coli de aur” ale creației românești, scriitorii duplicitari și ipocriți, alături de nume care s-au sacrificat pentru creația literară și pentru onoarea literaturii române, precum Paul Goma.

Putem afirma, fără să greșim, că prin aceste rânduri, prin acest „manifest acuzator”, scriitorul și ideologul Al. Florin Țene poate fi considerat un învățător al acestor vremuri înaintate ale istoriei: „Intelectualii din țara noastră, creatorii de frumos și de cultură, e necesar să înțeleagă că există un proces dialectic în modificarea tradițiilor, a culturii noastre”.

Manifestul se încheie într-un ton acuzator adresat tuturor celor responsabili de cultura română: „Vă întreb <corifei>, veniți din regimul trecut, dacă ați slujit cu credință sistemul comunist criminal, acum de ce nu vă implicați cu aceeași ardoare la salvarea democrației din țara noastră pe care o invocați cu multă demagogie în situațiile festiviste organizate de USR (Uniunea Scriitorilor din România) și de unele partide”?