În ultimii ani construcția accelerată de autostrăzi în Transilvania, dar și în zona montană a Carpaților Meidionali au adus surprize arheologice frumoase. Aceste descoperiri arheologice încă incipiente – acestea vor continua odată cu brăzdarea Carpaților de către noile drumuri expres – aduc descoperiri inedite, care confirmă continuitatea populației geto-dace și post-romană, a locuitorilor autohtoni, pe teritoriul fostei Dacii romane după retragera aureliană din 275 e.n. Aceste descoperiri arheologice inedite aduc completări la așa-zisul ”gol” istoriografic aparent despre civilizația materială privind continuitatea autohtonilor în Dacia post-romană până în evul mediu timpuriu, în concordanță cu timpul formării etnogenezei poporului român. Noile descoperiri arheologice despre populația autohtonă geto-dacă și daco-romană în epoca post-romană nu mai face de actualitatea titlul celebrei cărți a lui Gheorghe Brătianu din anii 1940 – ”O enigmă și un miracol istoric: poporul român”. Dovezile arheologice din perioada interbelică au explodat în anii perioadei comuniste și, mai ales, acum când se fac descărcări arheologice pe autostrăzile din zona montană, locurile pastorale (mioritice), leagănul formării etnogenezei române. Cercetările arheologice sistematice de fapt completează comprehensiv intuițiile geniale dar și cercetările serioase ale lui Nicolae Densușianu, Nicolae Miulescu sau Vasile Pârvan, care susțineau o continuitate geto-dacă și daco-romană masivă după retragerea aureliană, populație locală, care a stat la baza formării poporului român și a limbii române. Desigur în perioada comunistă cercetările unor mari istorici ca Constantin Daicoviciu, Radu Vulpe, Dumitru Protase, Nicolae Stoicescu, D. Macrea sau Dumitru Berciu au adus noi dovezi materiale și lingvistice ale continuității autohtonilor în Dacia post-romană și ale etnogenezei românești. Dar iată că noile descărcări arheologice de pe traseele montane sau transilvane ale autostrăzilor în construcție aduc dovezi materiale incontestabile ale continuității autohtonilor geto-daci și daco-romane în spațiul carpato-danubiano pontic în secolele III-IX, când se plămădește și se încheie etnogeneza românească. Aceste noi descoperiri arheologice aduc un lucru nou, deosebit și original ca interpretare istoriografică. Ele confirmă faptul că după anul 275 avem nu numai o continuitate daco-romană, a unei populații mixte formată din daci și romani, dar și continuitatea celebrilor ”daci liberi” în teritoriile care au fost sau nu au fost sub controlul Daciei Romane, ce a stăpânit puțin peste o treime din fosta Dacie a lui Burebista. Interferențele geto-dace și daco-romane au continuat după retragerea romană, iar noile dovezi arheologice confirmă o continuitate neîntreruptă ca civilizație materială, din epoca fierului până târziu în evul mediu mijlociu, în care se arată clar că așezări cu artefacte ale autohtonilor, specifice de dinainte de cucerirea romană – în care se găsesc aleatoriu și elemente de civilizație materială romană – au existat până în perioada medievală. De aceea, nu aș aborda facil ca unii istorici mai tineri noile desoperiri de la Tureni, spre exemplu, unde s-a desoperit o așezare a autohtonilor geto-daci și daco-romani din secolul IV după retragerea aureliană, fapt ce atestă că aici s-a locuit în spațiul transilvan neîntrerupt, fiind leagănul etnogenezei românești.

Dar cea mai spectaculoasă descoperire arheologică s-a realizat în vara și la începutul toamnei anului 2023 pe tronsonul subcarpatic al autorstrăzii de pe Valea Oltului, mai ales în Țara Loviștei, un platou motan prin care trecea vechiul drum antic și medieval dintre Muntenia și Transilvania. Actualul drum pe pe Valea Oltului a devenit practicabil abia în secolul XVII și sec. XVIII când s-au spart stâncile și s-a făcut traseul drumului pe care îl știm cu toții. Noile descoperiri arheologice dovedesc o continuitate materială geto-dacă, o civilizație autohtonă continuă din epoca fierului până în evul mediu, într-o zonă în care a fost o perioadă și teritoriu ocupat al Daciei Romane. Deci autohtonii geto-daci și-au păstrat identitatea civilizațională și materială pe crestele munților până în evul mediu, contribuind astfel la etnogeneza poporului român și bineînțeles la formartea limbii române. Elementele de civilizație romană și post-romană sunt minore în locuri izolate – mioritice – fapt ce artă o continuitate a autohtonilor până în evul mediu și afirmarea românilor a popor distinct și autohton. E interesant că istoricul clujean Dumitru Protase, de care am fost apropiat, a publicat două cărți, în anii `90, intitulate ”Autohtonii în Dacia” în care descria științific această continuitate geto-dacă și daco-romană împreună pe teritoriul actualului stat România și contibuția la etnogeneza poporului român. Aceste noi descoperiri de la Tureni sau mai ale de pe Valea Oltului completează ceea ce a susținut cu acribie marele istoric clujean Dumitru Protase. Arheologii și istoricii au anunțat, printr-un material video în publicația ”Adevărul”, descoperirea unor „urme ale geților” – de locuire dar și de ritual, precum și centre meșteșugărești din perioada medievală, au ținut să precizeze și că siturile nu vor întârzia construcția autostrăzii, chiar dacă traseele suferă modificări din cauza condiționărilor din teren. Au recunoscut, în același timp, că acestea reprezintă: „O șansă pentru noi să cercetăm ceva ce nu a mai fost cercetat până acum în România”. Au fost identificate deocamdată opt situri arheologice, deși inițial fuseseră preconizate cinci. Dintre acestea, trei sunt deja în cercetare, la fel cum va fi și zona dintre ele: de la Cepari și Rudeni (Șuici) în județul Argeș, până la Poiana (Perișani) în județul Vâlcea, în zona viitorului tunel dublu de 1,7 kilometri, ce urmează să se construiască aici. „O zonă de locuire de la sfârșitul epocii fierului”, precum și zone meșteșugărești din secolele XVI – XVII au descoperit arheologii pe Lotul 3 Cornetu Tigveni. Ele vin în completarea „urmelor romane” identificate pe Lotul 2 al Autostrăzii Sibiu Pitești, Boița – Cornetu, tot în acest an „Situl în care ne aflăm este unul nou identificat în urma diagnosticului arheologic și o șansă pentru noi să cercetăm ceva ce nu a mai fost cercetat până acum în România. Este vorba despre o zonă de locuire de la sfârșitul epocii fierului, acea perioadă în care aici trăiau geții, acele triburi tracice foarte cunoscute care sunt menționate pentru prima dată de părintele istoriei Herodot, deci prima dată când intrăm în istorie. Până acum nu știam decât de mormintele lor. Acum iată că avem șansa, prin această cercetare mare de suprafață, să identificăm și zonele în care aceștia locuiau sau desfășurau diferite alte activități din sfera rituală”, a explicat dr. Magdalena Ștefan, muzeograf în cadrul Muzeului Național de Istorie, despre recenta descoperire arheologică.

“Urme de locuire în Tara Loviștei datează încă din epoca primitivă prin diferite descoperiri arheologice care au avut loc (topor din epoca pietrei, obiecte de ceramica la Mlăceni), dar în urma descărcărilor arheologice care se fac pentru Autostrada Sibiu- Pitești au fost descoperite noi dovezi de locuire pe aceste meleaguri încă din timpuri străvechi. Despre așezările geto-dacice de la Cepari și Rudeni (jud. Arges) se știa, dar în zona Poiana (Clocotici) s-a descoperit o nouă urmă de așezare getică care datează de la sfârșitul epocii fierului, precum și mici ateliere meșteșugărești din secolele XVI-XVII” – spune, pe Facebook, Costel Buican, profesor la Liceul Brezoi. Aceste mărturii entuziaste ale arheologilor și istoricilor locali completează istoriografic ceea ce marii noștri istorici au susținut pe baze științifice, dar și pe interpretarea documentelor și cu puține dovezi arheologice materiale, ceea ce, iată, că azi se confirmă plenar din punct de vedere al descoperirlor aheologice: continuitatea geto-dacă și daco-romană în perioada post-romană și contribuția simultană la formarea etnogenezei poporului român și formarea limbii române până în secolul IX, precum și continuitate unei civilizații autohtone locale din perioada dacică până în evul mediu. Se confirmă ceea ce afirmau și filosofii români Lucian Blaga sau Constantin Noica despre acel ”spațiu mioritic” retras pe platourile montane.  Sunt descoperiri istorice epocale pentru care statul român prin Ministerul Culturii, dar și muzeele (sau institutele de istorie) din București, Pitești, Ploești, Râmnicu-Vâlcea, Sibiu și Cluj, trebuie să se implice coordonat în exploatarea științifică a acestor descoperiri arheologice extraordinare și originale, care confirmă continuitatea autohtonilor geto-daci și daco-romani și etnogeneza românilor.

Ionuț Țene