Inițiativa Societății Cultural-Patriotice Avram Iancu din România, de a organiza duminică, 13 noiembrie, la Casa Studenților din Cluj-Napoca, un spectacolul omagial ”Avram Iancu – suflet românesc”, la împlinirea a 150 de ani de la trecerea la cele veșnice a eroului este salutară. Membrii Societății Cultural -Patriotice Avram Iancu trece la o contraofensivă de imagine pentru promovarea memoriei Crăișorului Munților într-un moment, când Primăria Turda a relocat statuia eroului, sculptată de Ilarion Voinea din centrul municipiului. Spectacolul este organizat cu spijinul ansamblurilor folclorice ale Companiei de Transport Public din Cluj-Napoca: Dor Transilvan, Rapsodia Someșană și Mugur de Dor, și participarea interpreților Marius Ciprian Pop, Adriana Irimieș, Nicolae Turcu, Iulia Bucur și Claudiu Ciotleuș. Cu acest prilej, Societatea Cultural-Patriotică Avram Iancu din România va face o strângere de fonduri considerabilă pentru finalizarea grupului statuar „Avram Iancu și tribunii”, grup statuar ridicat de Societatea Avram Iancu din România din donațiile membrilor societății și a locuitorilor municipiului Cluj-Napoca și dezvelit pe 1 decembrie 1993 în Cluj-Napoca, de Ziua Națională. Statuia lui Avram Iancu din Cluj-Napoca, închinată memoriei eroului național român, care este amplasată în Piața Avram Iancu, în fața Catedralei Ortodoxe, s-a ridicat pe locul unui fost monument al ostașilor sovietici, care a fost înlăturat la cererea Doinei Cornea. Statuia s-a ridicat în anul 1993 de către sculptorul Ilie Berindei (stabilit în Elveția), la inițiativa administrativă a fostului primar Gheorghe Funar, monumentul stârnind vii controverse estetice locale fără substanță reală. Opera sculptorului Ilie Berindei din 1993 este la un nivel superior de înţelegere artistică, urbanistică şi intelectuală, pe care nu oricine o poate înţelege. Statuia lui Avram Iancu este creaţia acestui sculpor român exilat în Elveţia, care s-a ridicat la iniţiativa unor intelectuali şi poeţi clujeni de la începutul anilor 90. Cu Ilie Berindei, împreună cu tinerii poeți clujeni de atunci, am petrecut la un pahar de vorbă la celebrul restaurant de pe Corso, alăturat de actualul cinema ”Victoria”. Și acum o să vă spun un secret din culisele ridicării statuii lui Avram Iancu din Cluj-Napoca. Ideea inițială a ridicării statuii Crăișorului Munților pe locul unde în perioada interbelică s-a stabilit înălțarea monumentului din fața catedralei ortodoxe a venit din partea grupării tinerilor poeți neo-avangardiști din jurul Societății Culturale ”Zalmoxis” de la Casa de Cultură a Studenților (director Victor Bercea), încă din martie 1992. Primarul de atunci, Gheorghe Funar a preluat ideea poeţilor clujeni din Societatea Culturală „Zalmoxis” şi a patrioţilor Societăţii „Avram Iancu”, punând în aplicare proiectul ridicării statuii Crăişorului Munţilor. Tinerii poeți clujeni avangardiști l-au inspirat pe prof, Ioan Teodor Stan, impetuosul președinte al Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu” să inițieze și accelereze ideea ridicării statuii lui Avram Iancu în Cluj-Napoca. Foarte puţină lume ştie că bronzul statuii a fost dăruit municipalităţii clujene de către societăţile culturale din Maramureşul istoric, în frunte cu Vasile Iuga de Săliște. Înălţarea statuii lui Avram Iancu a fost pusă în practică, cu piatră adusă din Munţii Apuseni, de către un celebru inginer bucureştean, d-na Brenner. Ridicarea soclului şi punerea statuii în vârful „stâlpului de stâncă” a fost un proces tehnic dificil.

La montarea statuii îmi aduc bine aminte că am participat zilnic, împreună cu poeții Horia Muntenuș și Adrian Mihai Bumb şi alţi tineri scriitori clujeni, ca martori a unui eveniment istoric. Statuia lui Avram Iancu încă nu este finalizată, lipsind Tribunii, care astăzi conducerea societății patriotice, în frunte cu Tiberiu Groza vor să-i amplaseze. Lângă baza soclului, trei tulnicărese, cheamă moții la luptă, alături de Avram Iancu. Acum câțiva ani am publicat un document inedit cu prima filă din subscripția publică, cu donațiile pentru ridicarea monumentului dedicat Crăișorului Munților. Se poate observa că lista începea cu donația fostului bancher de la ”Dacia Felix”, Ioan Sima. Urmau alte personalități locale și naționale cu importante sume de bani donate pentru ridicarea statuii eroului național: Ioan Teodor Stan, președintele Societății ”Cultural-Patriotice” Avram Iancu, Grigore Zanc, scriitor și fostul prefect al Clujului, V.R. Constantinescu, fost președinte C.J. Cluj sau Gheorghe Funar, fostul primar al Clujului, care a gestionat ridicarea statuii în anul 1993. Sumele donate erau între 1000 lei, 5.000 de lei și 15.000 lei.Trebuie să se înțeleagă că statuia lui Avram Iancu s-a ridicat prin subscripție publică, iar zeci de mii de clujeni și moți au donat bani pentru ridicarea statuii. Pe frontul ridicării statuii a fost repartizat inginerul Mihai Greabu, paradoxal secondat de poeții clujeni din Gruparea Zalmoxis. Zi și noapte acest inginer inimos s-a consultat privind forma estetică a ansamblului general din Piața Avram Iancu, cu poeții clujeni din tânăra generație avangardistă. La ședințele care se încheiau târziu în noapte participa și inginerul Liviu Medrea. Știu că azi, când dictează rețeaua imobiliarelor și a politicienilor, pare incredibilă această simbioză între administrația locală de atunci și noul val de poeți clujeni de la Gruparea literară Zalmoxis.

Ionuț Țene