Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Cronică de expoziței. Carmen Nicolau şi Cezar Dron, “Portrete şi imagini dincolo de suflet”

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

 Carmen Nicolau şi Cezar Dron, “Portrete şi imagini dincolo de suflet”

Primit pentru publicare: 25 Dec. 2018
Cronică de expoziție de  Gheorghe MEDIAN, redactor al Rev. Luceafărul
Publicat: 25 Dec. 2018

 

                       Între  evenimentele care au animat viaţa culturală a Botoşanilor în ultima lună a acestui an, reţinut în mod deosebit atenţia, expoziţia “Portrete şi imagini dincolo de suflet”, deschisă iubitorilor de pictură, la Galeriile de Artă “Ştefan Luchian” între 7 şi 18 decembrie. Intitulată “Portrete şi imagini dincolo de suflet”, ea a reunit lucrările a doi sensibili artişti plastici – Carmen Nicolau şi Cezar Dron.
După ce, cu un an în urmă deschisese, în Sala Polivalentă a Muzeului Judeţean prima sa expoziţie personală, Carmen Nicolau revine în faţa publicului botoşănean, cu o nouă şi surprinzătoare expoziţie. Lucrările expuse – portrete, flori, peisaje, ne relevă un artist autentic, cu un deosebit simţ al culorii, capabil să exprime prin arta sa profunde stări sufleteşti şi o nedisimulată emoţie artistică.
Tablourile sale, în mod deosebit portretele şi natura statică,  reţin de la început atenţia prin nota de albastru – cobalt pe care în mai mare sau mai mică măsură o emană. Această notă personală, o face originală şi recognoscibilă în peisajul plastic botoşănean, aşa cum, o altă nuanţă de albastru, cel al căiuţilor de la Hlipiceni, îl individualizează pe Florin Prodan.
Între tablourile expuse, regăsim câteva care redau flori, artista alegând, pentru a ne bucura ochii, mai ales crizantemele, ultimele flori de toamnă. Ne-a atras atenţia, îndeosebi, unul dintre tablourile cu acest subiect. El prezintă un buchet de crizanteme aşezate într-o  vază care trece aproape neobservată. Florile stau în penumbră, câteva dintre ele numai, luminoase şi delicate animă şi încălzesc atmosfera, asemeni unei lămpi într-o cameră întunecată, albastrul care domină fundalul tabloului, punând în valoare gingăşia crizantemelor şi dându-le un plus de nobleţe şi prestanţă.
Două tablouri, unul înfăţişând un buchet de trandafiri,  altul un câmp cu maci roşii, realizate în stil impresionist, oferă o nouă dovadă a talentului artistei şi a progresului pe care l-a făcut de la ultima expoziţie până la cea de acum.
Un loc deosebit îl ocupă în expoziţie tablourile înfăţişând portrete, Carmen Nicolau fiind unul dintre puţinii pictori care abordează, cu curaj, acest subiect. Artista a ales să-i prezinte în creaţiile sale pe membrii familiei – fiica, fiul, părinţii, dar şi persoane apropiate şi acest fapt se simte din plin. Afinităţile sufleteşti cu cei pe care i-a pictat, răzbat din nota de firesc a acestora, din senzaţia de naturaleţe pe care o degajă şi din căldura pe care o emană. Dar nu numai implicarea sentimentală dă viaţă portretelor, reuşita artistică  fiind avantajată de faptul că artista posedă o foarte bună tehnică a desenului şi remarcăm din nou, un simţ deosebit al culorilor, al combinării acestora în aşa fel încât să dea expresivitate şi încărcătură psihologică personajelor prezentate.
Nu putem încheia aceste succinte note despre expoziţia personală a pictoriţei Carmen Nicolau, fără a aprecia, şi pentru subiectul abordat şi pentru realizarea artistică, un tablou special, decupat din tematica acesteia. Tabloul, de mari dimensiuni, îi prezintă pe Regele Ferdinand I şi Regina Maria, şi se constituie într-un sensibil şi emoţionant omagiu pe care artista îl aduce celor sub care, în urmă cu un secol, s-a făurit România Mare. Prin acest tablou, Carmen Nicolau demonstrează că este un artist adevărat, pentru care istoria este şi trebuie să fie un domeniu din care artiştii  se pot inspira, şi care înţelege că dincolo de frumos, arta are datoria şi menirea de a transmite şi sentimentul de dragoste de ţară, care trebuie să ne însoţească mereu.
Cezar Dron, îşi face prin expoziţia de faţă, debutul pe simezele unei galerii de artă, aceasta fiind prima  expoziţie în care expune şi firesc, prima expoziţie personală. A făcut acest lucru cu curaj şi trebuie să o spunem cu succes, tablourile sale reţinând atenţia numeroşilor participanţi la vernisaj.
Cu studii libere de pictură, asiduu participant la vernisajele expoziţiilor de pictură din Botoşani şi nu numai, cu o bogată informaţie asupra artei în general şi a picturii în special, Cezar Dron a pictat multă vreme doar pentru propria plăcere, decizându-se cu greu să-şi expună lucrările vizionării publice. Acum a hotărât că este timpul să facă acest pas şi lucrările pe care s-a decis să le prezinte iubitorilor de pictură, demonstrează că nu a greşit.
Tablourile expuse au o tematică diversă, firească pentru un artist care, aflat la debutul expoziţional, doreşte să arate ceea ce poate face. Între acestea s-au aflat peisaje, în special marine, portrete – unele aparţinând unor persoane reale, altele imaginare, cu substrat psihologic  (“Metamorfoză” ) – ilustraţii la legendele biblice ( “Adam şi Eva “ ), şi, remarcăm în mod special,compoziţii în care sunt reprezentaţi oameni în diverse ipostaze. În această ultimă categorie, se înscriu, printre altele, cele care redau mişcările pline de graţie ale unor balerini (“Graţie”, “Energia dansului”), gimnaşti ( “ Învingătorul “ ) sau silueta elegantă a unei tinere, care sub o umbrelă, se pierde în întunericul nopţii (“Luminile oraşului”).
Spre deosebire de alţi pictori, Cezar Dron nu este preocupat în mod deosebit de culoare, tonurile pânzelor sale fiind în general dominate de nuanţe calme, preocuparea sa fiind aceea de a aduce în faţa privitorilor secvenţe din viaţa semenilor săi , al căror sfârşit şi-l pot imagina. Acest mod de a gândi şi picta, este, credem, unul dintre elementele care-l recomandă pe proaspătul debutant, ca pe un artist care merită să fie urmărit.
Remarcăm, în sfârşit, la Cezar Dron, ca şi la Carmen Nicolau, siguranţa desenului şi intuim faptul că are toate datele unui grafician, gen în care sperăm să-l vedem într-o viitoare expoziţie.
Concluzionând, putem aprecia că cei doi pictori au marcat, prin expoziţia lor, un moment notabil în viaţa culturală botoşăneană, fapt care îi onorează şi îi motivează să revină în faţa iubitorilor de frumos cât mai curând. Galeriile de Artă “ Stefan Luchian “, ca şi iubitorii de pictură îi aşteaptă, şi credem lucrările lor vor putea fi revăzute, nu peste multă vreme, pe simezele acestora.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania