Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 2 (134), Februarie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Cronică literară. ÎNTOARCEREA  DIN  CRUCIADĂ, Viaţa poetului Radu Gyr între realitate şi poveste

Primit pentru publicare: 07 Febr. 2020
Autor: Adriana RĂDUCAN
Publicat: 08 Febr. 2020
© Adrian Răducan, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Liniştea vieţii nu are nevoie de retragerea în pustietate. Trăind în lumea cărţilor, scriitorul Al. Florin ŢENE găseşte oxigenul, care arde îndoielile şi orice urmă de ezitare în procesul de creaţie. Viaţa este o nelinişte continuă, având în permanenţă o stare interogativă. Profund impresionat de viaţa şi opera lui Radu Gyr, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu, închis în temniţele comuniste, în mai multe perioade, Al. Florin ŢENE, ca un ales cărturar, studiază câţiva ani arhivele, ducând până la capăt o îndelungată muncă de cercetare ce culminează cu publicarea romanului INTOARCEREA DIN CRUCIADĂ. Viaţa poetului Radu Gyr între realitate şi poveste, apărut la Editura  Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,  în 2020.  Romanul este precedat de pertinente consideraţii, cuprinse sub titlul Radu Gyr – Poetul secolului XX , ce poartă semnătura jurnalistului Ionuţ ŢENE.

Firul narativ are o compoziţie unitară, cele zece capitole: Leagăn fără cântec, De aici înainte vremea se măsoară, Sunt, Doamne, copt pentru cules – PARTEA I şi Noi nu am avut tinereţe, Pentru cei viteji zidim altare, În veacu-acela de aramă, Noi, cei pierduţi,  Dacă într-o zi o să se vadă, Viaţa abia mai licărea în mine, Întoarcerea din cruciadă – PARTEA II sunt precedate fiecare de un motto, din creaţia poetului Radu GYR. Înlănţuirea capitolelor se face gradat, arhitectonica romanului poate fi văzută ca un model de estetică a textului.

Lectorul va rămâne uimit de imensa muncă de arhivă, de prelucrarea artistică a datelor, acestea fiind subsumate pasiunii pentru studiu şi adevărului istoric. Am certitudinea că prin publicarea romanului amintit, Al. Florin ŢENE ia parte la opera de consolidare a culturii române.

Este bine ştiut că Radu Gyr primeşte pedeapsa cu munca silnică pe viaţă pentru poezia-manifest Ridică-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane. Scriitorul Al. Florin ŢENE surprinde succesiv în roman viaţa din temniţele comuniste, fiind convins că adevăraţii scriitori sunt firi hotărâte. Cu fiecare pagină citită, am descoperit chemarea romancierului către piscurile literaturii, orientarea sa către o existenţă eroică, demnă şi măreaţă ca a poetului Radu Gyr.

În ziua a 330-a de la sentinţa cu condamnarea la moarte pentru poezia Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!, sentinţă unică în lume de acest gen, ce numai „justiţia” comunistă o putea da, la ora patru dimineaţa, într-o joi, când caraliu a venit să ridice patul şi să-l închidă cu lacătul de veriga din fier fixată în perete, s-a adresat deţinutului Radu Dumitrescu.
–Bă! Criminalule! N-ai murit?
–După cum vedeţi, mai trăiesc… tovarăşe!
–Nenorocitule! Nu eşti tovarăş cu mine!
–Scuzaţi! Aşa ne-a învăţat comandantul să vă spunem!
–Bine, bine!Am uitat să ridic de la cancelarie o scrisoare venită de la Tribunalul Poporului, să ţi-o dau…Ia-o!
Cu mâna tremurândă, slăbit şi emoţionat, deţinutul Dumitrescu a luat scrisoarea cu plicul desfăcut şi a început s-o citească

Remarcabilul optimism al scriitorului Al. Florin Ţene faţă de viaţă izvorăşte din convingerea că omul este chemat s-o slujească şi să-i intensifice ritmul. Personajele sale se zbat în dimensiunile timpului, subliniind drama intelectualului român, care protestează în faţa maşinii de abrutizare şi de negare a personalităţii umane. Aserţiunea lui Rousseau mă urmăreşte:  Orice om are dreptul să-şi rişte viaţa pentru a şi-o păstra. Iată de ce firul epic al  romanului INTOARCEREA DIN CRUCIADĂ  este riguros construit şi sincronizat în dinamica cronologică a evenimentelor. Aceste pagini de roman fac să răsune clopotul istoriei noastre, pecetluind în diamante imaginea poetului Radu Gyr, care, la rându-i, a descris în poeziile create în detenţie, moartea care stătea zilnic la pândă, frigul şi foamea cumplită.

Cu poetul meleagurilor craiovene nu am stat în celulă, dar aveam să-l cunosc într-o împrejurare dramatică pentru mine Ca mulți alți  confrați de suferință, în timpul detenției, datorită în mare măsură subnutriției şi a faptului că am făcut toată iarna lui 1958-1959 în cămașă, m-am îmbolnăvit grav de tuberculoză pulmonară, detalii care se găsesc în mai multe articole ale mele.

Într-o zi, am fost scos din secţie și dus să mi se administreze pneumotorax. Era și aceasta o șansă de supraviețuire. Se mai încercase și cu pneumoperitoneu, dar nu dăduse rezultate. Aveam cavernă sub clavicular dreaptă și compresarea bazelor pulmonare se dovedise a fi apă de ploaie. Nu știu ce s-a întâmplat, dar în momentul când mi s-a introdus acul aparatului între cele două pleure, am leșinat. Doctorul Marola, medicul-deținut la vremea aceea, se făcuse pământiu la față, după câte am aflat. Când mi-am revenit,eram întins pe o targă și scos pe culoarul spitalului având drept paznic pe caraliul care mă adusese. Dar el era obișnuit cu «mortăciunile» și sigur că nu eram primul pe care-l trebuia să-l ducă în secţie sau la morgă.

            Recentul volum este o impozantă lecţie despre eroism, demnitate şi sacrificiu. Stilul imprimat romanului INTOARCEREA DIN CRUCIADĂ reflectă sensibilitatea şi profunzimea ideilor,  imensa răspundere a vigorii cuvântului. Al. Florin ŢENE foloseşte construcţii sintactice destul de complexe, arta sa constă în modul propriu de a stârni indignarea pentru nedreptăţile comise faţă de un număr remarcabil de intelectuali, în epoca comunistă. Aşa cum mărturiseşte scriitorul cartea a dedicat-o tuturor martirilor executaţi şi chinuiți în închisori de regimul comunist ateu și criminal.

Cugetul său apasă mai puternic pedala sincerităţii, mai ales când eroul romanului este un intelectual de talia lui Radu Gyr, al cărui destin a fost atât de bogat în evenimente.

În cameră s-a lăsat o linişte profundă. Radu, văzând că Eugenia tace, a avut impresia că nu-i place poezia. Aceasta s-a ridicat de pe scaun şi bătând din palme l-a sărutat cu duioşie pe frunte.
–Eşti un mare talent, Răducule! Frumoasă poezie.Transmite un sentiment patriotic profund.Vielleicht bekommst du eine Goethe! Dar cum se numeşte poezia?
–Avem o ţară!
–Wie mein Schicksal, meine Mutter!
–Dragă mamă, când mă aflu printre răniţi, când Oltenia mea e ocupată de duşmani, parcă mă aflu într-o celulă, cu mine fiind deasupra Iisus.
–Aşa este…
–Poate am să scriu odată un poem cu titlul Cu Iisus în celulă sau, poate, Cruciaţii.”

După lectura acestui roman, consider că scriitorul Al. Florin ŢENE a avut în vedere o reconsiderare sui-generis a valorii umane. Pulberea sfântă a intelectualilor ce s-au jertfit pentru adevăr şi libertate apasă asupra cugetului, cu tunet de cascadă. Finalul romanului este apoteotic. Versurile Smulge-mă, carte, morţii şi durerii. / Sporeşte-mă cu trainice imperii, / Şi clipa mea, oloagă şi subţire / Răzbună-mi-o, făcând-o nemurire! Radu Gyr – „Pragul de piatră” reliefează faptul că Radu Gyr tindea spre eternitatea clipei, dorind să lase acea dâră luminoasă în urma lui. Horia Sima precizează: Visul lui Gyr este acela al ierarhiei valorilor, care îl smulge pe individ din zoologie şi-l înzestrează cu dimensiunea transcendentalului.

             Suntem la capătul unui aprig drum, excepţionala vocaţie a scriitorului Al. Florin ŢENE face ca romanul INTOARCEREA DIN CRUCIADĂ să fie o reparaţie morală a imaginii poetului Radu GYR. Nestinsa flacără va străluci sub ninsorile şi ploile ce vor veni peste timp.

De tot frumos spunea Horatius: Nu voi muri pe de-a întregul, o bună parte din mine va înfrânge moartea. La rându-i, Victor Hugo nota: Îndrăzneala de a muri frumos îi mişcă întotdeauna pe oameni.

            Curajul de a scrie o asemenea carte este o formă de responsabilitate a scriitorului Al. Florin ŢENE, înalţând prin harul său o torţă care se aprinde spre lume.