Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Cu Dora Alina Romanescu ,, Pe drumul dorului şi al destinului’’

          Plecată din tinereţe să-şi împlinească rostul vieţii, tocmai la Marea cea Mare, Dora Alina Romanescu se află astăzi într-o etapă de plină afirmare creatoare. De Ţara Năsăudului o leagă un dor necuprins şi pune pe altarul cuvintelor gândurile şi trăirile sale, îşi întoarce ocheanul sufletului spre cele mai frumoase clipe petrecute aici, pe meleagurile lui Liviu Rebreanu şi George Coşbuc., dovedindu-se o continuatoare a acestor corifei ai scrisului românesc.

             Vine adesea acasă, iar când nu poate, călătoreşte pe drumul dorului cu ochii minţii şi se opreşte la casa părintească,  îşi îmbrăţişează în gând părinţii duşi pe calea veşniciei şi trăieşte  prin amintiri anii copilăriei. Drumul acesta e unul al sufletului, al dragostei de oameni din care se hrăneşte puterea sa creatoare. Prin această artă iubeşte şi trăieşte prin ea cu intensitate. Ea creează opere literare cu o arhitectură plină de frumuseţe. Structura lor compoziţională este bine închegată şi pusă pe soclul unui limbaj ardelenesc autentic. Ea modelează sentimente şi conturează un peisaj uman pe care îl împrumută din realitatea contemporană .

             După ce a scris ,, Dealul comorii’’, ,,Distanţe’’ şi apoi,, Blestem’’, romane prin care face incursiuni în viaţa satului natal, Dora Alina Romanescu ne oferă un volum de povestiri cu accente rebreniene, intitulat ,, Pe drumul dorului şi al destinului’’. Din acest volum fac parte scrierile : ,, Bade’’, Salt …în privată’’, ,,Hoţul’’ şi ,,Ruga mamei’’. Ele sunt mărturii ale unei conştiinţe elevate şi luminoase, contopite cu lumea din care provine.

             Titlul povestirii ,,Bade’’ ne aminteşte de termenii de înrudire în limba română în care cuvântul ,,bade’’, cu variantele ,,bădiţă’’ şi ,, bădiucă’’ este adresat în semn de respect de către fraţii mai mici, fratelui mai mare sau chiar de către oamenii mai bătrâni : ,, Badeee… vin cu tine. Nu stau singură în casă. Mi-e frig…îs flămândă ! Băiatul şi-a luat surioara în spate şi a străbătut cu greu curtea până la căsuţa babei Saveta’’.

            Conţinutul povestirii este ancorat în realităţile contemporane. ..Familia lui Vasile şi Rafila cunoaşte în prima etapă a existenţei sale o viaţă prosperă, are tot ce-i trebuie : casă, gospodărie şi patru copii, după care intră într-un dezechilibru. Amândoi părinţii cad victimă unui viciu în urma căruia se prăbuşesc din punct de vedere psihic şi moral. Îşi cheltuiesc banii de pe apartamentul vândut pe băutură, îşi neglijează în mod grosolan pe cei doi copii mai mici şi ajung în gura satului ca doi oameni neisprăviţi.

           Dramatismul povestirii este atins în momentul când, Vasile şi Rafila sunt de acord să-i ,,vândă’’ pe cei doi copii mai mici unei familii de francezi, venită în vizită în această localitate în cadrul acţiunii de înfrăţire cu  satele româneşti. Adopţia copiilor în străinătate devenise o problemă majoră în România postdecembristă. Adrian şi Crina în vârstă de 6 şi respectiv de 3 ani se bucură de dragostea celor doi părinţi adoptivi. Punctul culminant este atins în momentul când, după ani de zile, Crina vine întâmplător în  comuna înfrăţită cu francezii şi se întâlneşte cu  părinţii ei naturali. Dezamăgiţi de reacţia frumoasei domnişoare, care nu cunoştea secretul vieţii sale, rămâne stupefiată de starea morală în care îi găseşte : …duhoarea de alcool ce-o emana respiraţia celor doi a făcut-o să se dea înapoi. Când femeia s-a repezit spre ea s-o îmbrăţişeze, fata s-a ferit cu repeziciune din calea ei…’’ Refuzul Crinei de a-şi recunoaşte părinţii biologici pentru faptele lor din tinereţe, constituie deznodământul acestei povestiri impresionante.

            Lectura ,,Hoţul’’ este reprezentativă prin psihologia personajului, prin frământările Anei, tipul femeii care, asemeni Vitoriei Lipan devine  un adevărat detectiv pentru aflarea făptaşului care a păgubit-o de mai multe ori. Acţiunea se petrece acolo unde se crede că nu pot fi săvâşite fapte reprobabile. Că cinstea, onoarea şi adevărul sunt la ele acasă. Autoarea îşi pune în valoare toată puterea creatoare, gândeşte fiecare pas pe care trebuie să-l facă Ana, creează momente de suspans, îl atrage pe hoţ într-o capcană şi ca un adevărat poliţist descoperă pe autorul furtului, care nu era altul decât un vecin.

           ,,Salt…în privată’’ este construită într-o formă hazlie, purtând accente de umor ca în nemuritoarele ,,Amintiri din copilărie’’. Stilul cald şi cuceritor, fraza antrenantă şi bogăţia regionalismelor, paralelismul planurilor epice, diversitatea peisagistică, respectul pentru tradiţiile culturale şi religioase, dar şi măiestria povestitoarei, sunt elemente care susţin coloana vertebrală a acestei opere. ,,Ruga mamei’’ reprezintă simbolul credinţei noastre strămoşeşti. În acelaşi registru se încadrează şi celelalte povestiri în care sunt depănate multe amintiri şi creionate portretele dascălilor săi din Năsăud.  Autoarea îşi măsoară dorul de meleagurile natale prin eroii săi, care îşi trăiesc intens viaţa, faptele, iubirea, visurile şi speranţele, datorită măiestriei sale artistice.

    Mircea Daroşi

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5